Definim viitorul sustenabil

Definim viitorul sustenabil: Sustenabilitatea nu mai este de mult opţională. Cine nu o ia în serios îşi riscă viitorul afacerii

24.09.2021, 00:06 Autor: Adelina Mihai

 Indicatorii de sustenabilitate au devenit un „must have“ pentru companiile responsabile în ultimii doi ani, iar în următorii ani aceştia vor fi esenţiali pentru reputaţia businessului.

Preocuparea pentru sustenabilitate va fi cartea de vizită a fiecărei companii în următorii cinci-zece ani, când regulile din acest domeniu vor fi mult mai stricte.

„Sustenabilitatea nu mai este de mult ceva opţional. Companiile care nu iau în serios sus­te­na­bilitatea îşi riscă viitorul afacerii. Ca bancă, suntem conştienţi că, prin deciziile noastre de finan­ţare, putem ajuta companiile să devină mai sustenabile şi mai reziliente. Tocmai de aceea, la nivel de grup, dacă ne uităm la prima jumătate a anului 2021, observăm că am intermediat sau acordat peste 133 de finanţări sustenabile, mai mul­te decât am acordat în tot anul 2020“, a ex­plicat Claudiu Sabău, head of clients, divizia de Wholesale Banking a ING Bank, în cadrul emisiunii „Definim viitorul sustenabil“, realiza­tă de ZF în parteneriat cu ING Bank.

Unul dintre clienţii ING Bank este NEPI Rock­castle, cel mai mare investitor şi dezvol­ta­tor de centre comerciale din zona Europei Cen­trale şi de Est şi cel mai mare proprietar de malluri din România.

În 2021, ING Bank România a transformat creditul standard acordat grupului NEPI Rockcastle într-un  credit verde prin adăugarea unor componente de mediu, sociale şi de guvernanţă, cu o valoare de 100 milioane euro, după ce anul trecut ING a intermediat prima emisiune de obligaţiuni verzi emise de NEPI cu o valoare de 500 milioane de euro.

„Acum câţiva ani, sustenabilitatea era un «nice to have», dar în ultimii doi ani a devenit un «must have» şi, deşi sunt norme internaţio­na­le, totuşi acestea nu sunt cerinţe legale pentru com­panii. Noi avem obiective extrem de ambi­ţioa­se pe următorii 10 ani, iar primul şi cel mai am­biţios este să devenim neutri din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2030“, a spus Mirela Covaşa, CFO al NEPI Rockcastle.

Deşi momentan preocuparea pentru sustenabilitate este mai mult o datorie morală pe care o achită companiile, în următorii 5-10 ani oamenii din business se aşteaptă să existe legi mult mai stricte în acest sens. De aceea, companiile care investesc acum timp şi resurse în zona sustenabilităţii vor fi mult mai câştigate în viitor.

Mirela Covaşa, CFO, Nepi Rockcastle

Cum se traduce sustenabilitatea pentru un dezvoltator de centre comerciale? Ce înseamnă, concret, o clădire verde?

Sustenabilitatea este una dintre priorităţile şi direcţiile strategice pentru noi, iar scopul nostru este să fim un exemplu pentru comunităţile noastre. Pilonii principali ai politicii noastre de sustenabilitate sunt managementul sustenabil al resurselor, care înseamnă îmbunătăţirea eficienţei energetice, să devenim neutri din punctul de vedere al amprentei de carbon, reducerea emsiiilor, reciclarea deşeurilor; apoi sunt clădirile verzi, despre care o să detaliez un pic. Alt pilon este relaţia cu comunitatea, care presupune  implicarea în comunităţile unde suntem prezenţi prin diverse campanii în zona socială, sănătate, mediu, educaţie. Apoi este integritatea în afaceri, o chestie de bază, dar mai ales importantă, pentru că trebuie să ne asigurăm că respectăm regulile, standardele şi de aceea alegem să colaborăm cu parteneri cât mai sustenabili.

Dacă vorbim de clădiri verzi, o clădire verde este o clădire eficientă din punct de vedere energetic şi care în general are un impact minim asupra mediului din punctul de vedere structural, dar şi al proceselor ulterioare, adică operare, mentenanţă, cum se comportă chiriaşii în acea clădire. Sunt standarde internaţionale, proprietăţile noastre sunt certificate şi majoritatea sunt la nivelul excelent. Promenada Mall şi Mega Mall din Bucureşti, dar şi mall-urile pe care le-am dezvoltat la Sibiu şi la Galaţi sunt excelente din punctul de vedere al acestei certificări şi se dezvoltă multe alte proiecte în acest sens.

De exemplu, avem staţii de încărcare pentru maşinile electrice, iar 50% din energie provine din energie regenerabilă şi facem un management centralizat al proprietăţilor pentru a asigura o monitorizare bună a consumului. Acestea sunt doar câteva dintre proiectele pe care le avem în plan, dar la nivel de grup avem foarte multe proiecte de sustenabilitate.

De când a devenit sustenabilitatea un subiect la modă şi un indicator de business? A venit ca o mişcare naturală a pieţei sau sunt norme impuse la nivel european/ internaţional?

Acum câţiva ani sustenabilitatea era ceva ”nice to have”, însă în ultimii doi ani a devenit un ”must have” şi, deşi sunt norme internaţionale  - şi aici aş menţiona acordul de la Paris sau diverse obiective propuse de Comisia Europeană - totuşi acestea nu sunt cerinţe legale către companii. Şi atunci depinde de fiecare companie ce alege să facă şi ce impact vrea să aibă asupra mediului. Pentru noi, acest efort de sustenabilitate care implică anumite investiţii şi costuri, preocuparea pentru sustenabilitate a început de mai mulţi ani, înainte chiar să apară aceste reglementări. Ne-am dat seama că este un angajament pe termen lung, mai ales că noi avem amprenta chiar asupra mediului, iar prin felul în care construim putem să facem diferenţa foarte uşor. Adică e de ajuns să construim eficient şi atunci ne asigurăm că acea clădire are un impact pozitiv pentru zeci de ani, după ce ne terminăm noi treaba acolo. Amprenta de carbon, schimbările climatice sunt importante pentru noi, nu doar la nivel global. Ne-am ocupat de aceste ratinguri de sustenabilitate. Toate acestea sunt ratinguri date de agenţii independente, sunt obţinute de câţiva ani de zile. Şi acest rating foarte bun  ne-a permis să facem aceste credite, să facem emisiuni de obligaţiuni verzi, un succes din prima încercare şi, evident, să folosim aceste fonduri în continuare ca să ne concentrăm nu doar pe componenta de mediu, ci şi pe celelalte componente.

Avem nişte obiective extrem de ambiţioase pe următorii 10 ani, iar primul şi cel mai ambiţios obiectiv este să devenim neutri din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2030.

Chiar dacă nu vă obligă nimeni să vă asumaţi obiective atât de serioase, aceasta va fi cartea de vizită în viitor. Spune-mi cât de sustenabil construieşti, că să îţi spun ce reputaţie ai.

Da, exact. Este o datorie morală mai exact, deşi mă aştept ca în cinci - zece ani să avem legi şi mai stricte în acest sens şi cu siguranţă noi o să fim mult mai pregătiţi la acel moment decât multe alte companii. 

Companiile se preocupă din ce în ce mai mult de sustenabilitate, dar cât de mult apreciază utilizatorul, beneficiarul final al acestor practice, efortul de sustenabilitate depus de companii?

Este foarte apreciat şi chiar am văzut o schimbare în comportament în acest sens şi probabil cu toţii ştim, avem şi noi în familie şi prieteni, reciclăm foarte mult şi acesta este un exemplu foarte bun şi pentru mall-urile noastre, şi pentru clienţii şi angajaţii din centrele comerciale. Şi angajaţii noştri respectă şi apreciază foarte mult astfel de demersuri, iar partea bună este că putem să măsurăm multe din iniţiative. De exemplu, uitându-ne la perioada ianuarie-august 2021 şi dacă ne raportăm la 2019, anul acesta am generat 25% mai puţine deşeuri, am reciclat cu 72% mai mult şi, consumând mult mai puţină energie, per total am redus emisiile de carbon cu 32%. Acestea sunt nişte cifre foarte mari şi arată de fapt că toată lumea este implicată, nu doar proprietarii de centre comerciale, ci şi populaţia în general este interesată de aceste lucruri.

 

Claudiu Sabău, head of clients, divizia de Wholesale Banking, ING Bank

La clădiri verzi, finanţări verzi. Ce înseamnă finanţare verde şi ce înseamnă o astfel de linie de credit pentru un jucător de talia Nepi? Ce proiecte aţi derulat împreună?

Finanţarea verde reprezintă, de fapt, acea finanţare care este la dispoziţia unui client pentru a finanţa sau a refinanţa proiecte de investiţii noi sau existente. Proiecte care adresează preocupări legate de mediu, cum ar fi schimbarea climatică, reducerea biodiversităţii, poluarea aerului, a apei, a solului, ca să numim unele dintre aceste variante. Finanţarea verde poate îmbrăca mai multe forme, iar aici vorbim fie de împrumuturi verzi, obligaţiuni verzi, fie de împrumuturi care au o componentă de sustenabilitate. Sustenabilitatea este parte din ADN-ului nostru ca organizaţie, suntem pionieri în acest domeniu, cu preocupări permanente de a inova şi de a aduce aproape de clienţii noştri toată expertiza noastră. Sustenabilitatea nu mai este de mult ceva opţional. Companiile care nu iau în serios sustenabilitatea îşi riscă viitorul afacerii. Ca bancă, suntem conştienţi că prin deciziile noastre de finanţare putem ajuta companiile să devină mai sustenabile şi mai reziliente, tocmai de aceea la nivel de grup, dacă este să ne uităm în prima jumătate a anului 2021, am intermediat sau acordat peste 133 de finanţări sustenabile, mai mult decât am acordat în tot anul 2020.  NEPI este unul dintre aceşti clienţi, ne bucurăm să fim unul dintre partenerii tradiţionali ai grupului, un grup pentru care sustenabilitatea reprezintă una dintre priorităţi.

Concret, anul trecut, împreuna cu echipa NEPI am contribuit la structurarea programului de finanţare verde, după care am „spart gheaţa” cu o emisiune de obligaţiuni de 500 de milioane de euro, iar anul acesta am transformat un credit clasic de 100 de milioane într-unul de sustenabilitate prin adăugarea unor obiective legate de scorul ESG (Environmental, Social and Governance) al companiei.

Ce presupun aceste obiective? Care este diferenţa principală dintre un credit clasic şi un credit cu aceste noi elemente de sustenabilitate?

Trebuie să avem în vedere că un împrumut  este un angajament pe termen lung între client şi bancă. Tocmai de aceea, orice bancă trebuie să înţeleagă foarte bine afacerea clientului, performanţa financiară, garanţiile şi riscurile de rigoare. Din acest punct de vedere, nu există nicio diferenţă între un împrumut clasic şi unul verde. Pe de altă parte, pentru ca un împrumut să se califice ca un împrumut verde trebuie să îndeplinească anumite cerinţe. Iar aici vorbim despre destinaţia fondurilor care trebuie să fie foarte clară şi de beneficiile asupra mediului, care trebuie să fie verificabile şi măsurabile. Ne interesează cum se face evaluarea şi selecţia proiectelor de către companie, care sunt obiectivele de mediu şi cum sunt determinate proiectele care ar fi finanţate de această sursă de finanţare verde. Foarte important este şi managementul fondurilor, pentru că ştim că banii sunt fungibili. Tocmai de aceea compania ar trebui să aibă capacitatea de a urmări cum sunt folosiţi aceşti bani. Există şi o componentă de raportare prin care compania periodic comunică cum au fost utilizate fondurile şi de cele mai multe ori, caracterul sustenabil al proiectelor finanţate este certificat de un evaluator independent.  Există companii, cum sunt cele din domeniul reciclării, de exemplu, care au în plan investiţii verzi, iar aici putem să luăm ca exemplu construcţia unui sediu la cele mai înalte standarde. Într-un viitor nu foarte îndepărtat, proprietarii de clădiri care nu au partea de sustenabilitate integrată în strategia lor vor avea acces la finanţare mult mai greu. Un credit de sustenabilitate este de regulă acel credit care te ajută în tranziţia către un model de business mai sustenabil. Cum facem acest lucru? Prin introducerea unor indicatori de performanţă, iar dacă aceşti indicatori sunt îndepliniţi, recompensăm cu un cost de finanţare redus. Pe de altă parte, o performanţă mai puţin satisfăcătoare va determina un cost de finanţare mai ridicat. De regulă, cei mai folosiţi indicatori sunt cei care sunt legaţi de intensitatea amprentei de carbon, de eficienţa energetică sau de păstrarea unei rating de sustenabilitate extern la un anumit nivel.

Ce presupune intermedierea obligaţiunilor verzi? Care e rolul băncii, care e rolul dezvoltatorului? Şi care e diferenţa dintre intermedierea obligaţiunilor şi intermedierea unui credit?

ING are toate ingredientele necesare pentru a susţine clienţii în călătoria lor către un viitor sustenabil, atât din punctul de vedere al produselor, cât şi din perspectiva activităţii de consiliere. Clienţii îşi pot diversifica sursele de finanţare clasice prin creditele obişnuite, prin accesarea pieţei. Aici putem avea în vedere fie piaţa de capital, fie pieţele internaţionale, acest lucru fiind determinat de nevoia de finanţare şi de structura avută în vedere. Pentru acest lucru, clienţii au nevoie de o bancă care să coordoneze întregul proces, de la vânzarea şi decontarea obligaţiunilor la partea de structurare a cadrului de finanţare verde. În cadrul unei emisiuni de obligaţiuni, spre deosebire de tranzacţia simplă de creditare, banca joacă un rol de intermediar.

Dacă ar fi să le comparăm, aş putea spune că tot ecosistemul în jurul unei emisiuni de obligaţiuni este mult mai bogat comparativ cu cel pe care îl avem în vedere la o simplă tranzacţie de creditare. Foarte important este că cele două tipuri de finanţare nu se exclud reciproc, ci mai degrabă aş zice că se completează. Investitorii care cumpără obligaţiuni, de cele mai multe ori, urmăresc ca acestea să fie lichide, respectiv să se tranzactioneze uşor, iar acest lucru impune o sumă minimă. Pentru emisiunile pe pieţele externe, aşa cum a fost şi cazul obligaţiunilor verzi, vorbim de sume de la 300 de milioane de euro în sus.

Vom avea reguli stricte în viitor în ceea ce priveşte sustenabilitatea? Dacă da, ne putem aştepta ca angajatorii, companiile care nu se conformează regulilor minimale de sustenabilitate, să fie amendaţi?

De fiecare dată când mă văd cu clienţii băncii, sustenabilitatea reprezintă un subiect cheie pe care îl abordăm. Suntem vectori de schimbare, dar cu toate acestea, ca rezultatele să fie vizibile la nivel macro, e nevoie de un efort concentrat în această direcţie.

Vedem că sustenabilitatea este pe agendele tuturor participanţilor în acest ecosistem, de la bănci centrale la guvern. Apar din ce în ce mai multe reglementări şi recomandări, iar acest lucru nu face decât să ne bucure, dar cu siguranţă acesta este doar începutul. Să ne aducem aminte că în 2019, Comisia Europeană a lansat Pactul Verde European pentru a contracara schimbările climatice şi degradarea mediului înconjurător. Anul acesta, în iulie, prin programul Fit 55, Comisia, prin pachetul de măsuri, urmăreşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030, asta ca să reuşim să atingem ţinta, ca bloc european în 2050, de a deveni neutri din punct de vedere climatic. Noi, ca bancă comercială, nu stăm deloc pe loc.

În momentul de faţă, ING Group finanţează diverse sectoare de activitate cu peste 700 de miliarde de euro, iar noi vrem să gestionăm acest portofoliu de credite cât mai bine, astfel încât să fie în linie cu acordul de la Paris privind schimbările climatice. Cum facem acest lucru? Prin alocările de limite la nivel de sectoare de activitate şi acest lucru este ceea ce numim noi Terra Approach.

Există două evenimente recente pe care aş vrea să le împărtăşesc cu dumneavoastră. În august ne-am alăturat Alianţei Bancare Net Zero. astfel încât să contribuim la neutralitatea climatică până în anul 2050, iar săptămâna trecută, în premieră la nivelul industriei bancare, am lansat primul raport care evaluează acţiunile noastre pentru combaterea schimbărilor climatice. Ce vă pot împărtăşi este faptul căcinci din cele nouă sectoare care sunt monitorizate sunt în parametri stabiliţi, iar în ceea ce priveşte restul de patru sectoare, suntem încrezători că le vom putea alinia la nivelul standardelor noastre în anii următori.

Avem un plan care este bine pus la punct la nivel de organizaţie, ne luăm foarte în serios rolul de consultant. Avem produsele necesare astfel încât să ne susţinem clienţii în tranziţia lor către un model de business mai sustenabil.

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea Definim viitorul sustenabil