Cum să locuieşti mai bine. Mărturie din Bragadiru, cea mai dinamică piaţă rezidenţială de lângă Bucureşti: „Blocul în care locuiesc este conectat la un puţ de mare adâncime, iar apa mai vine şi cu nisip uneori. De fiecare dată când plouă, unele străzi sunt inundate“

♦ Ziarul Financiar a scris recent că în numeroase localităţi aflate la doar câţiva kilometri de centrul Capitalei mulţi oameni încă nu sunt racordaţi la utilităţile publice, funcţionând cu fose septice sau puţuri cu hidrofor ♦ Dintre toate localităţile direct „lipite“ de Bucureşti, oraşul Bragadiru are cele mai multe livrări de locuinţe noi în perioada 2017-2021, mai exact peste 6.000.

Străzi luate cu asalt de maşinile parcate şi apă din puţ chiar şi la bloc – este realitatea vieţii cotidiene într-un oraş aflat la circa jumătate de oră de centrul Bucureştiului, Bragadiru. Parte din zona metropolitană, localitatea are un stil de viaţă mai apropiat de cel din mediul rural.

„Vă aducem la cunoştinţă faptul că Primăria Oraşului Bragadiru se implică negreşit în dezvoltarea infrastructurii, existând proiecte în derulare, ce vor avea continuitate, pe toate străzile publice din oraşul Bragadiru, judeţul Ilfov“, a transmis primarul Gabriel Lupulescu la solicitarea Ziarului Financiar, care a întrebat dacă toţi locuitorii oraşului sunt racordaţi la sistemul centralizat de apă şi canalizare, iar dacă nu, ce măsuri se iau în acest sens. Primăria nu a oferit niciun exemplu de proiect la care lucrează în acest moment. ZF a scris recent că în numeroase localităţi aflate la doar câţiva kilometri de centrul Capitalei mulţi oameni încă nu sunt racordaţi la utilităţile publice, funcţionând cu fose septice sau puţuri cu hidrofor. Dintre toate localităţile direct „lipite“ de Bucureşti, oraşul Bragadiru are cele mai multe livrări de locuinţe noi în perioada 2017-2021, mai exact peste 6.000.

Urbaniştii spun că s-a ajuns în această situaţie deoarece în comune şi în comunele care au devenit oraşe reţelele de utilităţi au fost gândite pentru capacităţi mai mici decât cele care sunt azi. Din cauza preţurilor mari din oraşe, oamenii care au vrut să stea la casă au fost nevoiţi să se mute în suburbii şi au aglomerat zonele limitrofe. Acum însă nu există o strategie pentru adaptarea reţelelor la noua realitate. Infrastructura ar trebui să se dezvolte în funcţie de numărul utilizatorilor şi de nevoile agenţilor economici din zona respectivă. Lipsa sistemelor de infrastructură se răsfrânge asupra calităţii vieţii oamenilor.

„Blocul în care locuiesc este conectat la un puţ de mare adâncime, iar apa mai vine şi cu nisip din când în când, pentru că uneori mai sunt eliminate filtrele. Străzile sunt extrem de aglomerate şi înguste şi multe dintre ele nu dispun de trotuare. Dar există treceri de pietoni denivelate, cu toate că nu are cine traversa pe acolo pentru că nu

„Multe locuinţe au gardul construit până în stradă şi nu lasă loc de trotuar. Sunt lucrări realizate în zonă, însă Bragadiru s-a extins foarte mult şi încă se construiesc noi proiecte“

În rapoartele lor de activitate disponibile pe site-ul primăriei Bragadiru, rapoarte aproape trase la indigo de la un an la altul şi de la un om la altul, consilierii locali enumeră zeci de propuneri de investiţii publice noi ridicate de ei. Printre ele, şi cele pentru proiectarea şi execuţia de lucrări de drumuri, realizarea de trotuare, extinderea reţelei de iluminat public, realizarea canalizării pluviale.

„Din cele 22 de obiective de investiţii propuse, au fost preluate cele menţionate mai sus, dar realizate mai puţine.“ Aşa stă scris în toate rapoartele de activitate.