Cum să locuieşti mai bine. Producătorul de materiale de construcţii Sika: Tranzacţiile imobiliare pe segmentul rezidenţial au scăzut. La proiectele deja începute apar întârzieri

♦ Toate acestea vin după un an care a fost dominat de incertitudine şi instabilitate, generate de pandemie, de explozia preţurilor la materialele de construcţii şi de conflictul din Ucraina.

Numărul de tranzacţii din piaţa locuinţelor s-a redus, iar dezvoltatorii sunt mai atenţi când vine vorba de a începe proiecte noi, este constatarea companiei elveţiene de materiale de construcţii Sika.

„Inflaţia reprezintă o problemă majoră în România, afectând puterea de cumpărare a populaţiei şi, implicit, piaţa construcţiilor. Tranzacţiile imobiliare pe segmentul rezidenţial au scăzut, dezvoltatorii sunt mai prudenţi în demersul de a începe proiecte noi, iar la proiectele deja începute apar întârzieri - atât din cauza lipsei de finanţare, cât şi în contextul în care viteza de vânzare a imobilelor a scăzut semnificativ. Aşadar, provocarea noastră principală şi constantă este aceea de a găsi cele mai bune soluţii pentru revigorarea cererii“, spun reprezentanţii Sika România.

Toate acestea vin după un an care a fost dominat de incertitudine şi instabilitate, generate de pandemie, de explozia preţurilor la materialele de construcţii şi de conflictul din Ucraina.

„Anul 2023 este un an decisiv, fiind ultimul în care mai pot fi cheltuiţi banii din bugetul european multianual 2014-2020, aşadar absorbţia fondurilor obţinute prin PNRR este un factor-cheie pentru evoluţia pieţei în care activăm. Construcţiile inginereşti, adică infrastructura, înregistrează până acum o evoluţie pozitivă.“

Recent, şi producătorul danez de ferestre pentru mansardă Velux spunea că remarcă o scădere a tranzacţiilor pe piaţa imobiliară, cauzele principale fiind evenimentele geopolitice, incertitudinea economică şi starea de recesiune. Oamenii par mai reticenţi când vine vorba să investească în proprietăţi imobiliare sau întâmpină dificultăţi în obţinerea creditelor ipotecare.

În ceea ce priveşte Sika, producătorul elveţian spune că investeşte în continuare în digitalizare şi în tranziţia către un business sustenabil.

„În acelaşi timp, monitorizăm continuu şi analizăm alte oportunităţi de investiţii. În măsura în care considerăm că acestea se potrivesc obiectivelor noastre, nu ezităm să alocăm resurse în acest sens.“

În primăvara acestui an, grupul elveţian Sika a plătit 5,3 miliarde de euro pentru preluarea grupului Master Builders Construction Chemicals (MBCC) de la Lone Star Funds, o firmă internaţională cu capital privat, aceasta fiind cea mai mare achiziţie din istoria de peste un secol a Sika.

Pe plan local, Sika a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de aproape 1,1 miliarde de lei, în creştere cu 11% faţă de anul precedent, potrivit informaţiilor transmise în vederea realizării anuarului ZF Cei mai mari jucători din economie - ediţia 2023, care va apărea pe piaţă în perioada următoare. Profitul de 163,8 milioane de lei a fost mai mare cu 72%, iar numărul mediu de angajaţi a crescut cu zece, până la 670.

Grupul elveţian Sika are în România două fabrici, una de aditivi pentru betoane, la Braşov, şi una de mortare şi adezivi speciali pentru construcţii, în localitatea Căpuşu Mare, judeţul Cluj, alături de o unitate de producţie cumpărată de la Arcon în 2019 şi amplasată în Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna.

Sika a preluat în 2020 pe piaţa locală compania Adeplast, fondată de antreprenorul Marcel Bărbuţ, decedat între timp, în schimbul sumei de 129,8 mil. franci elveţieni, echivalentul a aproximativ 126 mil. euro. Odată cu această tranzacţie, Sika a preluat cele 11 fabrici ale AdePlast, la Ploieşti, Oradea, Roman şi Craiova, unde se produc mortare, polistiren şi vopsele. În 2022, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe, AdePlast a avut 646 de milioane de lei, profit de 80 de milioane de lei şi 467 de angajaţi.

Pe plan local, Sika România îşi vinde produsele către companii de construcţii, staţii de betoane, depozite de materiale de construcţii, distribuitori şi toate reţelele de tip do-it-yourself. Pe lângă proiectele private, compania a fost implicată şi în lucrări de infrastructură.