Analiză Cum să locuieşti mai bine. Aproximativ 10.000 de români şi-au cumpărat locuinţele în care au fost iniţial chiriaşi ANL. În 2024, Agenţia pentru Locuinţe are un buget de 301 mil. lei pentru noi proiecte

♦ ANL derulează trei programe guvernamentale – Locuinţe pentru tineri destinate închirierii, Locuinţe de serviciu şi Locuinţe sociale pentru comunităţile de romi ♦ La nivel naţional, din cele 36.574 de locuinţe pentru tineri destinate închirierii dezvoltate de ANL în perioada 2001-2023, cele mai multe se află în Bucureşti (2.440), oraş urmat de Piatra Neamţ (927), Iaşi (885), Galaţi (848), Focşani (823) şi altele.

Peste 36.000 de locuinţe au fost dezvoltate în ultimele două decenii de Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL), o entitate sub autoritatea Ministe­rului Dezvoltării care construieşte peste tot în ţară apartamente pentru tinerii sub 35 de ani în vederea închirierii, dar şi pentru funcţionarii publici şi pentru cetăţenii de etnie romă. După cel puţin un an petrecut cu chirie, beneficiarii ANL pot să-şi achiziţio­neze locuinţele, iar cei care au făcut-o până acum sunt în număr de aproximativ 10.000.

ANL derulează trei programe guverna­men­tale – Locuinţe pentru tineri destinate închirierii, Locuinţe de serviciu şi Locuinţe so­ciale pentru comunităţile de romi. La aceste programe se adaugă şi programul propriu de construire locuinţe proprietate personală, realizate prin credit ipotecar, program implementat începând cu anul 2000.

Fiecare dintre cele trei programe ale ANL se adresează unei categorii specifice. Astfel, programul de construire de locuinţe pentru tineri are în vedere persoanele cu vârste cuprinde între 18 şi 35 de ani la mo­mentul depunerii cererii pentru repartizarea unei locuinţe construite prin ANL şi desti­nate închirierii, fiind necesar de asemenea să demonstreze că nu-şi permit să cumpere sau să închirieze o locuinţă de pe piaţa liberă. Acestea pot primi repartiţii în cel mult 60 de luni de la împlinirea vârstei de 35 de ani.

„Instituţia derulează în cadrul acestui program şi proiecte destinate special spe­cialiştilor din sănătate şi învăţământ, prin care, practic, este încurajată stabilirea ca­drelor medicale şi a profesorilor în comuni­tăţile locale, unde este nevoie de serviciile lor şi, mai ales, unde se înregistrează un deficit de personal în domeniile precizate anterior.“

Programul de construire de locuinţe de serviciu se adresează funcţiona­rilor publici, precum şi angajaţilor din instituţii publice centrale şi locale. Aceste locuinţe nu pot fi vândute.

Programul-pilot de construire de locuinţe sociale pentru comunităţile de romi are în vedere prevederile progra­mu­lui de incluziune socială în România şi necesitatea de îmbunătăţire a accesului comunităţilor de romi la o locuinţă decentă şi servicii publice de tip apă, electricitate, canalizare şi sisteme de încălzire.

Pentru 2024, Agenţia Naţională pentru Locuinţe are, pentru implementarea progra­melor guvernamentale de construire de locuinţe, un buget de 301,5 mil. lei, din care cea mai mare parte – 258 mil. lei – pentru programul care cuprinde locuinţele pentru tineri. „Aceste fonduri se completează cu sumele pe care ANL le colectează permanent din teritoriu de la autorităţile publice locale, pentru locuinţele finalizate anterior în cadrul programului de construcţii locuinţe pentru tineri destinate închirierii.“

Agenţia Naţională pentru Locuinţe este o instituţie de interes public care derulează programe naţionale de construcţii locuinţe şi care funcţionează sub autoritatea Ministe­rului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA). ANL colabo­rea­ză cu autorităţile publice locale şi centrale, cu instituţii financiare precum bănci sau so­cietăţi de asigurare, cu societăţi de proiec­ta­re, firme de construcţii şi furnizori de utilităţi.

„Conform prevederilor legale, sursele de finanţare pentru programele guvernamentale de construire locuinţe sunt reprezentate de fonduri de la bugetul de stat, inclusiv credite externe, precum şi sursele constituite prin virarea sumelor cuvenite ANL, în condiţiile legii, de către autorităţile publice locale. Pentru programul propriu de construire locuinţe proprietate pesonală, fondurile utilizate pentru finanţarea lucrărilor de execuţie a acestor locuinţe sunt asigurate exclusiv din surse private, asigurate de viitorii proprietari“, spun reprezentanţii Biroului de presă din cadrul ANL.

În ceea ce priveşte celelalte trei programe – cele principale – derulate de Agenţia pentru Locuinţe, acolo o mare parte din finanţare o reprezintă chiriile plătite de beneficiari.

„Cuantumul chiriilor pentru locuinţele destinate tinerilor se stabileşte la nivel local. Formula de calcul, precum şi limita inferioară a chiriei sunt reglementate prin Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea ANL, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.“

La nivel naţional, din cele 36.574 de locuinţe pentru tineri destinate închirierii dezvoltate de ANL în perioada 2001-2023, cele mai multe se află în Bucureşti (2.440), oraş urmat de Piatra Neamţ (927), Iaşi (885), Galaţi (848), Focşani (823) şi altele.

Locuinţele pentru tineri au fost iniţial destinate numai închirierii, dar în anul 2008 s-au creat condiţiile legale pentru achiziţionarea lor de către beneficiari. Astfel, tinerilor li s-a oferit posibilitatea de a deveni proprietari într-un mod ceva mai accesibil. În prezent, după minimum un an de închiriere neîntreruptă, chiriaşii au posibilitatea de a cumpăra apartamentele în care locuiesc, fără ca vânzarea să fie condiţionată de vârsta solicitanţilor, achitând integral preţul locuinţelor din sursele proprii şi/sau credite ipotecare contractate de la instituţii financiare autorizate, inclusiv cu garanţia statului, sau în rate lunare egale direct către autorităţile publice locale care administrează locuinţele.

„Din datele furnizate de autorităţile publice locale, din cele peste 36.000 de locuinţe pentru tineri finalizate, au fost achiziţionate puţin peste 10.000“, adaugă reprezentanţii ANL.

La fel ca în cazul chriiei, şi preţul de vânzare a locuinţelor se stabileşte la nivel local. Autorităţile publice locale sunt cele care îndeplinesc toate formalităţile legale privind satisfacerea condiţiilor de vânzare a locuinţelor ANL, precum obţinerea documentaţiei cadastrale sau calcularea preţului de vânzare a locuinţelor.

„Agenţia nu este implicată în mod direct în procesul de vânzare a locuinţelor pentru tineri, dar menţine o strânsă colaborare cu autorităţile publice locale, care efectuează operaţiunile de publicitate imobiliară. Pentru a asigura chiriaşilor posibilitatea de achiziţionare a locuinţelor pentru tineri, destinate închirierii, şi ţinând cont de trendul descrescător al vânzărilor din perioada 2016-2020, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin intermediul ANL, a modificat mecanismul de stabilire a valorii de vânzare a locuinţelor realizate prin programul implementat de agenţie, astfel încât aceste locuinţe să poată fi accesibile mai multor chiriaşi, iar sumele rezultate din vânzarea acestor locuinţe să permită construirea de noi locuinţe pentru tineri.“

 

ANL şi începutul creditelor ipotecare în România

Agenţia Naţională pentru Locuinţe (prescurtat ANL) a fost înfiinţată în 1998, pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe la nivel naţional, într-o perioadă în care investiţiile private în imobiliare erau modeste. Primele apartamente au fost date în folosinţă în anul 2000, iar în anii următori investiţiile ANL au impulsionat dezvoltarea pieţei de construcţii. Rând pe rând, tot mai multe bănci au încheiat parteneriate cu ANL, în vederea acordării de credite ipotecare persoanelor fizice care voiau să cumpere locuinţele, astfel luând naştere piaţa creditului ipotecar în România. ANL a devenit curând cel mai puternic dezvoltator de locuinţe, punând în umbră investitorii privaţi. Unul dintre cei care au condus Ministerul Dezvoltării, de care aparţine ANL, este politicianul Elena Udrea, care în 2010 spunea ca îşi propusese să construiască prin ANL doar în mandatul său 100.000 de locuinţe. Acest prag nu a fost atins nici paisprezece ani mai târziu.