Apartamentele vechi cu trei camere din Bucureşti au încheiat anul 2018 cu o medie de 89.691 de euro, cea mai mare din ultimii opt ani şi jumătate, fiind aproape de valorile din 2009 şi similare cu cele din 2010, potrivit indexului imobiliar al ZF, realizat în colaborare cu firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker pe baza ofertelor din Anunţul Telefonic. În ultima lună din an preţul mediu al unui apartament vechi cu trei camere a fost de 90.450 de euro, în creştere cu 50 de euro faţă de luna anterioară şi cu 2.700 de euro mai mult decât în decembrie 2017.
În 2018 luna cu cea mai mare creştere faţă de perioada similară a anului anterior a fost ianuarie, cu 9,5%, urmată de mai, cu 9,1%. Ultimul trimestru din an a adus cele mai mici creşteri, de la 4,9% în octombrie, la 3,1% în decembrie.
"Se poate observa că ritmul de creştere s-a înjumătăţit de trei ori pe parcursul anului 2018, iar în decembrie 2017 aveam un plus de 11% faţă de decembrie 2016", au spus reprezentanţii Coldwell Banker.
La nivel de medie a mediilor, în 2018 s-a înregistrat o creştere de 6.200 de euro sau 7,4%. Practic, ultimele patru luni din an au adus o reducere la jumătate a ritmului de creştere.
"În 2017 aveam 17 zone cu media din decembrie peste cea anuală, în timp ce în 2018 sunt 12 zone cu media din decembrie peste cea anuală", au subliniat reprezentanţii companiei de consultanţă imobiliară.
Cele mai mari creşteri au fost înregistrate de zonele centrale sau semicentrale în 2018. Spre exemplu, cel mai mare salt, de aproape 23% în decembrie 2018 faţă de perioada similară a anului trecut, a fost în zona Ştefan cel Mare. Pe locul secund, cu un salt de 19% a fost zona 13 Septembrie, cu toate că nu există nicio staţie de metrou în proximitate, însă în apropiere se vor dezvolta noi proiecte precum One Cotroceni Park la Răzoare, s-a construit prima fază a proiectului AFI Tech Park şi zona Marriott va continua să se dezvolte. Pe locul trei în topul creşterilor, cu un avans de 10,3%.
De partea cealaltă a clasamentului, cea mai mare scădere din 2018 a fost înregistrată de zona Vitan Mall, de aproape 14%. Dacă zona a început anul cu o medie de 111.000 de euro, preţurile au scăzut treptat spre 94.000 de euro în decembrie.
În ceea ce priveşte piaţa imobliară în 2019, aceasta ar putea fi influenţată de politica de finanţare a băncilor.
Odată cu noile măsuri fiscale anunţate de Guvern, băncile spun că acestea vor avea un efect în cascadă care va afecta întreaga economie.
Liderii PSD, începând cu Liviu Dragnea şi ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, au adoptat o retorică antibănci şi antimultinaţionale. Această taxă bancară au denumit-o “taxă pe lăcomie” a băncilor, susţinând că băncile din România au marje prea mari între cât plătesc la depozite şi cu cât dau credite, nu creditează economia şi companiile pentru că preferă să cumpere titluri de stat (pe care Ministerul Finanţelor le vinde) şi externalizează câştigurile din creditele neperformante, marcând pierderea fiscală în România şi profitul în altă parte.
În acest context, băncile din România au adoptat o poziţie fără precedent împotriva Guvernului şi a iniţiativelor legislative privind introducerea unei taxe pe activele bancare şi aprobarea unui pachet de legi restrictive pentru finanţare.
“Efectele acestor iniţiative nu vor contribui la stabilitate şi dezvoltare, ci vor grăbi instalarea unei recesiuni economice. Această recesiune înseamnă deprecierea cursului, scăderea pieţei imobiliare, distrugerea de locuri de muncă, scumpirea finanţării, în final o lovitură la adresa bunăstării tuturor românilor”, se arată într-o declaraţie comună a Asociaţiei Române a Băncilor şi a Consiliului Patronatelor Bancare din România.
Băncile spun că respectă politica fiscală în funcţie de priorităţile guvernării, dar resping şi dezaprobă cu tărie adoptarea unor măsuri fără consultare prealabilă pentru a stabili eficienţa şi impactul, mistificarea modului de a desfăşura afaceri al băncilor din România şi condamndarea întreului sistem bancar pentru problemele structurale ale economiei româneşti, lipsa de investiţii, impredictibilitate fiscală şi legislativă, neajustarea veniturilor la productivitate şi politici inflaţioniste.
La mijlocul lunii decembrie, ministrul finanţelor a anunţat că guvernul vrea să instituie o taxă pe activele bancare, în funcţie de nivelul din piaţă al ROBOR, indicatorul de dobândă folosit în contractele de credit.
La un ROBOR de 3,04%, taxa bancară este de 0,9% din activul bilanţier al fiecărei bănci. La activele actuale, taxa bancară ar depăşi 3,6 miliarde de lei. Principalele bănci din România ar trebui să plătească jumătate din profit pentru această taxă bancară.
