Constructii & Imobiliare

Primăria Capitalei pregăteşte un nou „Centru Vechi”. Ce decizii se iau astăzi cu privire la Bulevardul Unirii

Autor: Bogdan Alecu

29.12.2015, 12:06 14259

La o lună de când şase dintre cele mai cunoscute localuri din centrul istoric al Capitalei, s-au închis după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat o lege care interzice funcţionarea de baruri, restaurante şi cafenele în clădiri cu bulină roşie, Primarul General, Răzvan Sava, a convocat ieri şedinţa extraordinară a Consiliului General al Municipiului Bucureşti pentru după-amiaza zilei de astăzi, având pe ordinea de zi proiecte de hotărâre privind aprobarea documentaţiei de urbanism Plan Urbanistic Zonal – PUZ – pentru zona Pieţei Unirii, Piata Lahovary, Sala Palatului şi continuarea lucrărilor la B-dul Uranus, de la Izvor spre Piaţa de Flori şi Rahova.

Primul pe ordinea de zi dintre proiecte este cel care vizează zona Piaţa Constituţiei-Antim-B-dul Unirii alături de Parc Sfinţii Apostoli-Podul Calicilor care vizează inclusiv construcţia unei parcări subterane lângă Biserica Domniţa Bălaşa şi extinderea podului peste Dâmboviţa astfel încât să se traverseze direct de pe strada Sfintii Apostoli spre Centrul Vechi.

După tragedia din clubul Colectiv, unde peste 200 persoane au fost rănite şi 63 au decedat în incendiu, s-a interzis prin lege ca în locaţii cu probleme grave, precum cele fără aviz de la ISU şi cele din clădiri cu bulină roşie şi implicit risc de prăbuşire la cutremur să nu mai funcţioneze baruri, cluburi, restaurante sau cafenele. În urma acestei decizii, în Centrul Vechi s-au închis în noiembrie restaurante precum City Grill Lipscani, Trattoria Buon­giorno de pe Strada Franceză (ambele din  grupul City Grill), Biutiful (parte a gru­pului Fratelli), Terasa Argentin, Club Fire şi restaurantul Bon Bouche.

Primăria Capitalei a lansat în vara anului trecut în dezbatere publică planul de a transforma B-dul Unirii, tronsonul dintre Piaţa Unirii şi Palatul Parlamentului, în zonă de promenadă, aşa cum se întâmplă în marile oraşe europene, transformare ce vizează reducerea traficului rutier şi creşterea spaţiilor verzi.

„Proiectul prevăzut în trei etape de realizare pe parcursul a 6-9 ani este în faza de Plan Urbanistic General. Detalii mai concrete vor fi stabilite după aprobarea acestuia şi întocmirea tuturor studiilor de fezabilitate şi obţinerea finanţării, ce va fi reprezentată în mare parte de fonduri europene“, au spus reprezentanţii Primăriei Capitalei. Valoarea proiectului nu a fost stabilită în prezent.

Obiectivele primăriei pentru B-dul Unirii vizează inclusiv renunţarea la 30% din circulaţia autovehiculelor în favoarea pietonilor şi bicicletelor şi limitarea vitezei vehiculelor. Scăderea ponderii circulaţiei autovehiculelor se va face treptat, în etape, până la dedicarea acestora pentru transportul public nepoluant.

Pe de altă parte, potrivit lui Mihnea Şerbănescu, general manager al companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox, zona Bulevardului Unirii nu se pliază pe realitatea din piaţă, şi cu toate că există clădiri bune şi multe locuri de parcare alături de chirii mici, acolo nu există trafic pietonal şi implicit vad comercial. „Lipsa de trafic şi de vizibilitate afectează B-dul Unirii. Are parametri ok dar şi multe defecte”, a spus acesta.

În ceea ce priveşte locurile de parcare, se vor elimina parcajele supraterane şi se va construi o parcare subterană cu trei niveluri şi peste 1.000 de locuri sub Piaţa Consti­tuţiei. în mai multe oraşe mari europene, în special în Germania, primăriile au renunţat la parcările supraterane în favoarea celor subterane pentru a creşte suprafaţa spaţiilor verzi.

Odată cu modernizarea bulevardului, vor fi reabilitate şi fântânile arteziene de pe acesta, proces care a fost deja demarat. în plus, primăria recomandă amenajarea gradenelor Palatului Parlamentului, deschise către spaţiul public din Piaţa Constituţiei.

Potrivit Primăriei Capitalei, numărul arborilor va creşte de la 755 la 930, dar 52 vor fi transplantaţi, iar 42 vor fi desfiinţaţi, iar alţi 251 sunt plantaţi. Chiar şi aşa, având în vedere vârsta de circa 30 de ani a arborilor, tăierea chiar şi a unuia singur reprezintă o pierdere mare pentru spaţiul verde din zona centrală.

Principala intersecţie de pe Bulevardul Unirii este în Piaţa Unirii, considerată un punct cheie al Bucureştiului. Aici se intersectează principalele magistrale de metrou din Capitală, pe care circulă zilnic mai mult de 500.000 de oameni.

Bulevardul Unirii din Bucureşti este şi astăzi una dintre cele mai scumpe zone din oraş. Cu o lungime de circa 3,5 kilometri, între Piaţa Constituţiei şi Piaţa Alba Iulia, fostul bulevard „Victoria Socialismului“ are în prezent aproximativ 6.000 de apartamente spaţioase, cele mai multe de trei şi patru camere, care pot fi evaluate la peste un miliard de euro, acesta fiind cel mai scump proiect rezidenţial realizat vreodată în România. Bulevardul are în acea zonă poate cel mai lat trotuar din Bucureşti şi spaţii comerciale largi, unele dispuse chiar şi pe două niveluri. Cu toate acestea, zona nu s-a dezvoltat aproape deloc din punct de vedere comercial, lipsa locurilor de parcare fiind unul dintre motive.

O altă problemă a zonei este legată de oamenii străzii care „locuiesc“ şi ei la Unirii. Dacă vara aceştia aleg, în general, să doarmă în aer liber, pe băncile de pe bulevard, pe timpul iernii ei caută căldura scărilor de bloc, potrivit asociaţiilor de proprietari de pe B-dul Unirii. Potrivit proiectului, împreună cu ridicarea gradului de confort urban, cum ar fi iluminatul public corespunzător, se va descuraja infracţionalitatea.

„În zona Bulevardul Unirii, în zona fântânilor există spaţii gene­roase, care să permită dezvoltarea unu astfel de pol de restaurante, baruri şi cafenele. Pentru acest lucru însă ar trebui să existe interes din partea administraţiei locale“, spune şi Dani Cara­mi­hai, unul dintre acţionarii grupului Fra­telli. Com­pania lui a închis barul Biutiful din centrul vechi, mutându-l pe strada Glodeni, în apropierea unui club Fratelli. Acesta era am­plasat într-o clădire cu bulină.

în prezent centrul istoric al Capitalei găz­duieşte circa 200 de puncte de ali­men­taţie, dintre care circa 150 sunt restaurante şi ca­fenele, potrivit jucătorilor din piaţa de pro­fil. Doar 14 clădiri sunt însă încadrate la clasa 1 de risc seismic, potrivit lui Octav Dură.

„Fără implicare din partea statului nu se poate să fie restaurat centrul vechi . Este nevoie de finanţare şi de finanţare fără dobândă, iar acest lucru se poate cu ajutorul auto­rităţilor. Dacă se va respecta şi pune în aplicare legea în forma ei actuală, am putea vedea dispariţia centrului vechi în forma lui actuală, iar acest lucru ar însemna un deser­viciu pentru Bucureşti. Centrul vechi este un punct de atracţie pentru turişti, acesta fiind cel care a pus de fapt Capitala pe harta city-break-ului european. Sunt însă de părere că acele localuri care funcţionează în condiţii fundamental improprii trebuie închise şi mutate. închiderea centrului vechi însă va însemna nu doar pierderi pentru mediul de business, ci şi pentru stat pentru că pierde banii din taxe, fie ei TVA, salarii sau profit“, spune Cătălin Mahu, proprietarul restau­rantelor La Mama.

Antreprenorul este prezent în centrul vechi, însă spune că niciuna dintre clădirile unde el este prezent nu are bulină roşie. „Clientul dacă vede că nu eşti sigur, că nu ai asigurare sau că eşti într-o clădire care nu se ţine bine, te va amenda el. în timp genul acesta de lucruri se triază.“ în opinia antreprenorului român, un nou pol de restaurante, cafenele şi baruri s-ar putea dezvolta şi în zona Floreasca şi în nordul Bucureştiului, ambele zone de interes.

„Totuşi, centrul istoric este unic. Nu există nicăieri în Bucureşti o zonă similară, pietonală, bine poziţionată, cu o astfel de at­mos­feră.“ în opinia lui Mahu, ar putea să se dez­volte un alt pol de profil şi în zona fân­tânilor de la Piaţa Unirii, cu continuare până la Palatul Parlamentului, însă pentru acest lucru ar trebui ca zona să devină pietonală. „şi pentru acest proiect este însă nevoie de im­plicarea Primăriei.“

 

Cum se schimbă B-dul Unirii

- Parcare subterană în Piaţa Constituţiei.

- Fântână FOG în Piaţa Constituţiei.

- Amenajări specifice pentru târguri spontane şi expoziţii pe partea sudică a bulevardului (partea dreaptă dinspre Palatul Parlamentului).

- Amenajare Piaţa Constituţiei cu mobilier urban

- Amfiteatru destinat odihnei şi activităţilor artistice spontane şi zonă de joc la mijlocul bulevardului, în zona de semicerc a blocurilor.

- Este redusă la jumătate capacitatea existentă de circulaţie prin renunţarea la fluxul de pe partea de sud a bulevardului, reducând astfel atât poluarea, cât şi zgomotul din zonă.

- Pe ambele părţi ale bulevardului sunt propuse sensuri duble pentru biciclişti, amplasate adiacent zonei înverzite.

- Numărul copacilor de pe spaţiul verde creşte de la 755 la 930, fiind inclusiv înlocuiţi 45  de copaci degradaţi.

- Amenajarea unei parcări subterane cu 300 de locuri pe latura sudică a parcului Sf. Apostoli, lângă Palatul de Justiţie.

- Reconstruirea Podului Calicilor peste râul Dâmboviţa pentru a realiza legătura dintre Centrul Vechi şi B-dul Unirii.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO