Mihai Daraban, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCIR), consideră că instituţia pe care o reprezintă este singura cu care statul poate fi partener în valorificarea terenului de la Romexpo, situaţie în care este necesară proprietatea asupra terenului.
„Discuţia este simplă, fie rămânem la stadiul actual cu Romexpo, fie investim în modernizarea lui şi îl readucem la viaţă printr-o investiţie de 2,87 miliarde de euro, cu ajutorul unui partener român, situaţie în care ne este necesară proprietatea asupra terenului. Dat fiind întregul context, dreptul de folosinţă al CCIR şi proprietatea pe construcţiile existente, CCIR este singura instituţie cu care statul poate fi partener în valorificarea acestui teren”, spune Mihai Daraban.
Declaraţiile vin în contextul în care reprezentanţii Camerei de Comerţ clarifică încă o dată situaţia terenului aferent Centrului Expoziţional Romexpo, în lumina reglementării situaţiei juridice prin trecerea acestuia în proprietatea Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).
“Am luat act despre interesele şi acţiunile unui anumit operator economic, care tind spre îngreunarea demersului investiţional propus pentru revitalizarea Romexpo şi pe care le considerăm ca fiind generatoare nu numai de prejudicii de imagine, ci şi de limitări ale oportunităţilor de dezvoltare locală şi naţională”, spun reprezentanţii CCIR.
În toamna anului trecut, Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) a dezaprobat decizia Parlamentului de a transfera cu titlu gratuit terenul de 46 ha de la Romexpo din proprietatea statului în proprietatea unei entităţi private, respectiv Camera de Comerţ şi Industrie a României, considerând că acest proiect creează un precedent grav atât prin valoarea prejudiciului economic generat, cât şi prin implicarea celui mai înalt for legislativ.
Pe terenul în cauză ar trebui să se construiască cel mai mare proiect imobiliar din România, dezvoltat de Iulian Dascălu, principalul proprietar român de malluri, şi de Camera de Comerţ şi Industrie. Investiţia ar include un Centru de Conferinţe şi Congrese, 14 turnuri de birouri, Muzeul de Istorie Monetară, cel mai mare oceanariu din ţară şi un hotel de cinci stele.
Potrivit datelor CCIR, în perioada de construcţie vor fi achitate statului taxe şi impozite de 202 milioane de euro, iar în fiecare an de funcţionare, proiectul va genera, exclusiv statului, 345 de milioane de euro, inclusiv prin cele peste 30.000 de locuri de muncă astfel create.
De asemenea, CCIR precizează că terenul nu va fi folosit gratuit, dezvoltatorul urmând să achite, în condiţiile legii, o taxă de superficie către CCIR, care va fi folosită pentru consolidarea instituţională, implicit pentru susţinerea mediul de afaceri din România.
“Trebuie precizat faptul că terenul care face obiectul transferului către CCIR, prin modificările legislative a căror constituţionalitate a fost validată de către Curtea Constituţională a României, se află în administrarea şi folosinţa CCIR încă din anul 1972 şi, totodată, că aceasta are drept de folosinţă a terenului pentru încă 32 de ani de acum înainte”, transmit reprezentanţii CCIR .
Mai mult, construcţiile actuale aflate pe terenul în discuţie sunt în proprietatea Romexpo S.A., societate al cărei acţionar majoritar este CCIR. Aceasta înseamnă că terenul, afectat de dreptul de folosinţă până în anul 2053, adică nefiind liber de sarcini, nu poate fi înstrăinat fără justa despăgubire a Romexpo şi a CCIR, iar despăgubirea din partea statului în acest caz s-ar ridica la aproximativ 300 de milioane de euro, sumă comparabilă cu cea vehiculată în spaţiul public ca fiind valoarea terenului, mai arată datele CCIR.
