Piaţa de investiţii imobiliare a devenit o alternativă din ce în ce mai atractivă pentru antreprenorii români, care sunt interesaţi să îşi diversifice instrumentele prin care să-şi plaseze capitalul obţinut din alte businessuri. Astfel, de la o medie de aproximativ 5% din volumul anual investit în active imobiliare comerciale, din 2018 capitalul de origine locală a ajuns să cumuleze anual 25% din valoarea pieţei de investiţii, notează o analiză a companiei de consultanţă imobiliară JLL.
”În ultima perioadă am văzut un număr important de oameni de afaceri români care investesc în imobiliare, în special în achiziţii de proiecte existente, fie după ce şi-au vândut business-urile pe care le-au adus la un nivel de maturitate, fie pe lângă dezvoltarea afacerilor care i-au consacrat. Dacă în primele etape ale pieţei imobiliare moderne, antreprenorii români au evitat să investească în proprietăţi comerciale, acest lucru s-a schimbat mult în decursul ultimilor trei ani”, spune Andrei Văcaru, Head of Capital Markets JLL România.
Această evoluţie spectaculoasă a venit pe fondul maturizării pieţei imobiliare, care a creat stabilitate, mai multă transparenţă, profesionalizare şi oportunitatea de a obţine venituri greu de atins prin alte plasamente cu un profil de risc similar.
Pentru a reduce riscul de a avea tot capitalul imobilizat într-un singur business sau într-un singur domeniu, antreprenorii îşi diversifică investiţiile. Pe lângă depozite bancare, titluri de stat sau acţiuni la diverse alte companii, imobiliarele reprezintă o alternativă stabilă pe termen lung şi mai profitabilă.
“Clădirile sunt bunuri tangibile care, administrate profesionist, pot aduce profituri importante. Şi asta în condiţiile în care, spre deosebire de acum 10-15 ani, acum piaţa imobiliară are specialisti care pot ajuta antreprenorii pe tot parcursul procesului de achiziţie, management, închiriere, repoziţionare sau vânzare a unei proprietăţi”, spun consultanţii JLL.
Potrivit acestora, investiţiile pot viza clădiri finalizate si stabile din punct de vedere al veniturilor sau proiecte care necesită investiţii pentru a fi repoziţionate, în funcţie de profilul şi de apetitul de risc al investitorului.
”Oportunităţile de investiţii în sectorul imobiliar sunt diverse, atât din punct de vedere al profilului risc vs randament sau al claselor de active, dar şi al zonelor. Luând în considerare dinamica pieţei, oraşele regionale oferă pentru antreprenorii români un mediu concurenţial mai redus pentru noi investiţii avînd în vedere apetitul mai redus al jucătorilor internaţionali de a ieşi în afara capitalei”, adaugă Andrei Văcaru.
Un avantaj important al investiţiilor în proiecte imobiliare îl reprezintă faptul că pot deveni rapid o sursă de bani lichizi, atât printr-o vânzare directă, cât şi prin refinanţare. Mai mult, bunurile imobiliare sunt o garanţie universal acceptată de către bănci în cazul accesării unei linii de finanţare pentru celelalte businessuri.
De altfel, apariţia cumpărătorilor locali în piaţa imobiliară este un trend regional.
“Dacă ne referim doar la Ungaria sau Cehia, vedem că în ambele ţări capitalul autohton ocupă un rol foarte important pe piaţa investiţiilor imobiliare. În Ungaria, în 2020, 47% din volumul tranzacţiilor a fost realizat de investitori locali, iar în Cehia, procentul ajunge la 39%. Principala diferenţă între România şi cele două ţări este prezenţa, pe lângă antreprenori, a cumpărătorilor locali instituţionali, a fondurilor de investiţii locale şi a companiilor de stat, mai ales în Ungaria”, menţionează consultanţii JLL.
În România, grupul Dedeman, care deţine cel mai mare lanţ de bricolaj din România, este probabil cel mai elocvent exemplu de investitori autohtoni care şi-au diversificat portofoliul achiziţionând proprietăţi imobiliare. În 2019, afacerile Dedeman au ajuns la aproape 1,6 miliarde de euro, iar până acum în imobiliare au investit peste 300 milioane de euro.
În acelaşi timp, există un număr mare de antreprenori mai puţin cunoscuţi publicului larg care un investit în proiecte de mai mici dimensiuni, în principal sume de sub 20 milioane de euro/proiect, mai specifică raportul JLL.
