Cartierul de Justiţie, proiectul imobiliar de pe terenul Esplanada din Capitală, din care ar urma să facă parte 23 de instituţii, are un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) aprobat, potrivit informaţiilor transmise de Ministerul Justiţiei.
Valoarea totală a proiectului va putea fi stabilită la finalul studiului de fezabilitate, care se va face anul viitor, însă raportat la cei 200.000 mp construiţi anticipaţi, acesta va putea ajunge la un total estimat de maximum 500 mil. euro, inclusiv dotări şi alte costuri asociate realizării proiectului investiţional.
Din întregul teren Esplanada, cu o suprafaţă de circa 107.000 de metri pătraţi, Primăria Bucureşti deţine în proprietate 4,3%, adică 4.640 de metri pătraţi, achiziţionaţi la nivelul anilor 2006-2007, prin contracte de vânzare-cumpărare de la persoane cărora le-au fost restituite în natură terenurile. Restul până la 107.140 mp sunt proprietatea statului român prin Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, precum şi proprietăţi private, obţinute prin retrocedare, ca urmare a aplicării legilor proprietăţii.
În cadrul perimetrului amplasamentului Cartierului, sunt localizate şi 20 de loturi proprietate privată de mici dimensiuni raportate la suprafaţa de teren a statului, loturi nealăturate şi distribuite într-o manieră dispersată, conform fostei reţele stradale anterioare demolărilor abuzive din timpul regimului comunist, reţea care nu mai este vizibilă în teren din perioada anterioară momentului decembrie 1989.
Cealaltă jumătate a amplasamentului Esplanada, cea estică, localizată în vecinătatea străzii Nerva Traian, va fi dedicată obiectivului „Proiecte de interes public ale municipiului Bucureşti“, iniţiate de Primăria Municipiului Bucureşti, pentru lucrări de construcţie, reabilitare, modernizare şi reconversie funcţională, în condiţiile legii, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora, mai spun reprezentanţii Ministerului Justiţiei.
Din Cartierul pentru Justiţie ar urma să facă parte 23 de instituţii: instanţe judecătoreşti (Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti şi Judecătoriile Sectoarelor 1-6 din Bucureşti), parchete (Parchetele de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi de pe lângă Judecătoriile Sectoarelor 1-6 din Bucureşti şi Direcţia Naţională Anticorupţie), alte instituţii de rang superior (Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară), şcoli specifice sistemului judiciar (Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri), alături de alte instituţii de organizare profesională pentru avocaţi.
