Caută doar în titlu
Conectăm România

Videoconferinţa Conectăm România. Cum transformăm şi dezvoltăm economia României prin digitalizare şi conectare? Dacă ne uităm în spate, digitalizarea seamănă cu electrificarea, şi atunci nu s-au pierdut joburi. Trebuie să mergem mai departe şi să nu ne fie frică să învăţăm

31.03.2021, 00:08

Mircea Coşea, profesor universitar: Nu poţi face digitalizare dacă nu ai o finalizare eficientă a reformelor administrativ-teritoriale, pentru că acolo există o democraţie costisitoare şi extinsă care nu permite digitalizarea ♦ Vladimir Alexandrescu, Institutul Naţional de Statistică: S-a constatat o creştere a utilizării internetului în rândul gospodăriilor din România, ajungând până la 71,6% în 2019 şi la 78,2% în 2020 ♦ Eugen Schwab Chesaru, PAC: Procesul de digitalizare nu este un scop, este un mijloc prin care se ating nişte obiective ♦ Răzvan Rughiniş, Innovation Labs: Câtă vreme noi nu reuşim să îi transmitem cetăţeanului român că tehnologia îl face să fie mai inteligent, tehnologia va transforma doar anumite industrii ♦ Gabriel Tănase, KPMG România: Cheia succesului este tot în zona educaţiei, ea va genera creştere atât în mediul privat, dar mai ales în cel public.

Procesul de digitalizare are la bază inovaţia şi co­la­borarea, iar pentru a putea porni transfor­ma­rea digitală în România această inovaţie trebuie integrată în interacţiu­nile de zi cu zi, au spus an­tre­prenori şi reprezentanţi ai me­diului de busi­ness şi ai celui academic în cadrul videoconferinţei Conectăm Ro­mânia. Cum transformăm şi dezvol­tăm economia României prin digitalizare şi conectare?, organizată de ZF în parteneriat cu Huawei România.

„Acum lumea se reinventează, putem vedea digitalizarea ca pe o revoluţie care aduce inovaţia. Inovaţia trebuie integrată în modul în care interacţionăm, în modul în care inventăm noi produse. Deci prima dată trebuie să generăm inovaţia. Digitalizarea mai înseamnă colaborare, astfel că IT & C-ul se transformă datorită digitalizării şi va deveni din suport de business un generator de business”, a spus Codruţ Săvulescu, senior solution manager în cadrul Huawei România. El a mai spus că digitalizarea este un proces ce se aseamănă cu procesul de electrificare, în care oamenii de profesie nu şi-au pierdut locurile de muncă ci au deprins alte abilităţi, devenind electricieni sau tehnicieni.

„Dacă ne uităm în spate, digitali­zarea seamănă cu electrificarea. Atunci nu au dispărut meserii, lampagiii au devenit tehnicieni şi atât, a fost o evoluţie. Trebuie să mergem mai departe şi să nu ne fie frică să învăţăm. Creşterea economică ar putea fi efectul digitalizării, care ajută la îmbunătăţirea calităţii vieţii, iar oamenii fac economia să crească. Trebuie să avem o viziune de ansamblu a viitorului şi rămâne să facem primul pas mic care să ne motiveze să mergem mai departe”, consideră reprezentantul Huawei.

De asemenea, profesorul univer­sitar şi doctor în ştiinţe economice Mircea Coşea spune că nu poţi porni un proces de digitalizare dacă nu ai reforme administrative eficiente care să susţină acest proces.

„În prezent există o birocraţie costisitoare şi extinsă care dacă nu e temperată prin reformă nu va permite digitalizarea. Conceptul de digitali­zare prespune o altă structură a adminis­traţiei. Atâta timp cât avem o structură stufoasă, care aduce în prim- plan joburi numeroase, digitalizarea va deveni un instrument, adică se înlocuieşte hârtia cu PC-ul, ceea ce înseamnă o înţelegere greşită a acestui proces”, a menţionat Mircea Coşea.

Gabriel Tănase, partner tech­no­logy & cyber security în cadrul KPMG România, este de părere că într-un proces de digitalizare sunt importante securitatea cibernetică, mai ales în noul context creat de pandemie – care aduce după sine creşterea numărului de atacuri cibernetice – dar şi educaţia.

„Cheia succesului este tot în zona educaţiei, ea va genera creştere atât în mediul privat, dar mai ales în cel public. Poate trebuia să creştem acest sistem şi în afara zonei specializate. Securitatea este foarte importantă, nu mai suntem în acel mediu enterprise, ne-am mutat acasă, angajaţi, elevi, studenţi, unde securitatea este diferită. Au fost în ultima perioadă o serie de atacuri care au avut succes. Acestea sunt mediatizate, dar exemplele pozitive mai puţin şi de multe ori, fără educaţia masei populaţiei, oamenii văd doar părţile negative, fără să vadă şi beneficiile acestei digitalizări. Astfel, vom avea mereu reticenţa spre a merge şi a folosi aceste soluţii”, a explicat Gabriel Tănase.

Din punct de vedere statistic, numărul de români care folosesc internetul creşte an de an, ajunâgnd în 2020 la circa 78,2% de la 71,6% în 2019, însă, partea a acestui lucru este că aceşti oameni folosesc majoritar internetul pentru a naviga pe reţele sociale.

„Circa 55% dintre utilizatorii de internet cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani au folosit internetul ca suport al lecturii, iar aproape 60% au apelat la internet pentru a coresponda cu persoane aflate la distanţe mai mari, inclusiv în afara ţării, în 2019. De asemenea, aproximativ 66,9% au efectuat apeluri vocale sau video pe internet, iar 81,7% au fost folosit internetul pentru a se conecta la reţelele de socializare”, a spus Vladimir Alexandrescu, consilier în cadrul Institutului Naţional de Statistică (INS).

În ceea ce priveşte fondurile care vor susţine acest proces de digitalizare a sectorului public, Eugen Schwab Chesaru, vicepreşedinte al companiei de cercetare şi consultanţă PAC, consideră că finanţările în această zonă ar trebui accelerate pentru a permite o dezvoltare mai rapidă.

„Ar fi natural şi logic o accelerare a alocării de fonduri – naţionale sau europene -  către procesul de digitalizare a adminstraţiei publice şi chiar o creştere de 2-3 ori a ceea ce s-a investit în ultimii ani. Cred că România este mult prea rămasă în urmă pentru a-şi permite să nu adopte măcar acum soluţii şi companii care să implementeze repede, eficient, care să aducă în sectoarele cheie cele mai bune practici, fără să încercăm să avem cel mai ieftin produs şi fără să mai pierdem timp. Accentul trebuie mutat pe eficienţă şi valoare”, a spus Eugen Schwab Chesaru.

 

Codruţ Săvulescu,

senior solution manager Huawei România

Acum lumea se reinventează, putem vedea digitalizarea ca pe o revoluţie care aduce inovaţia. Digitalizarea înseamnă colaborare. IT & C-ul se transformă datorită digitalizării şi va deveni din suport de business un generator de business.

► Inovaţia trebuie integrată în modul în care interacţionăm, în modul în care inventăm noi produse. Deci prima dată trebuie să generăm inovaţia. Ca să pot să merg mai departe, eu ca factor economic trebuie să am câteva chestiuni clare – o viziune de ansamblu care să mă ajute să trasez drumul spre evoluţie, apoi trebuie să am curajul de a începe ceva în a revoluţiona ceea ce fac azi.

► Acum lumea se reinventează, putem vedea digitalizarea ca pe o revoluţie care aduce inovaţia. Digitalizarea înseamnă colaborare. IT and C-ul se transformă datorită digitalizării şi va deveni din suport de business un generator de business.

► Inovaţia trebuie integrată în modul în care interacţionăm, în modul în care inventăm noi produse. Deci prima dată trebuie să generăm inovaţia. Ca să pot să merg mai departe, eu ca factor economic, trebuie să am câteva chestiuni clare – o viziune de ansamblu care sî mă ajută să trasez drumul spre evoluţie, apoi trebuie să am curajul de a începe ceva în a revoluţiona ceea ce fac azi.

► Digitalizarea nu este un proiect, este un proces. Dacă vrem să ne uităm în spate, digitalizarea seamănă cu electrificarea. Nu au dispărut meserii, lampagii au devenit tehnicieni şi atât, a fost o evoluţie. Trebuie să mergem mai departe şi să nu ne fie frică să învăţăm.

► Tehnologia facilitează digitalizarea şi acest proces şi ne ajută să gândim mai repede. Sunt companii care s-au digitizat – când are toată istoria în format numeric, eficientizează procese şi revenue, o companie care e digitală începe să creeze, să inoveze, nu doar transformă procesele.

► Digitalizarea înseamnă colaborare, trebuie să ne construim propriul drum şi să căutăm ce este important pentru noi, ca ţară, că poate ce merge în Franţa, nu merge în România.

► Acest proces de digitalizare cere timp, trebuie să învăţăm să ne adresăm unei structuri inteligente, trebuie să ne învăţăm să fim conectaţi cu informaţia (care este una singură).

► Prima dată trebuie să creăm viitorul, să ne setăm câteva ţeluri, trebuie să ştim care este obiectivul nostru ca ţară. Trebuie să avem priorităţi – sănătatea şi educaţia. Digitalizarea în educaţie nu înseamnă să dăm tablete, ci trebuie să creăm conţinut, important e ceea ce conţin acele tablete.

► Creşterea economică ar putea fi efectul digitalizării, care ajută la îmbunătăţirea calităţii vieţii, iar oamenii fac economia să crească. Trebuie să avem o viziune de ansamblu a viitorului şi rămâne să facem primul pas mic care să ne motiveze să mergem mai departe.

 

Mircea Coşea,

profesor universitar, doctor în ştiinţe economice

► Nu poţi face digitalizare dacă nu ai o finalizare eficientă a reformelor administrativ-teritoriale, pentru că acolo există o birocraţie costisitoare şi extinsă care dacă nu e temperată prin reformă nu va permite digitalizarea.

► Digitalizarea costă. Noi sperăm ceva din acest PNRR, dar nu ştim când va veni. Obiectivul important e să accesăm ceea ce avem nevoie pentru acest proces la preţuri cât mai mici şi la o calitate cât mai bună. Asta înseamnă să intrăm pe o piaţă liberă a celor care oferă digitalizarea.

► Nu poţi face digitalizare dacă nu ai o finalizare eficientă a reformelor adminstrativ teritoriale, pentru că acolo există o birocraţie costisitoare şi extinsă care dacă nu e temperată prin reformă nu va permite digitalizarea.

► Digitalizarea costă. Noi sperăm ceva din acest PNRR, dar nu ştim când va veni. Obiectivul important e să accesăm ceea ce avem nevoie penrtu acest proces la preţuri cât mai mici şi la o calitate cât mai bună. Asta înseamnă să intrăm pe o piaţă liberă a celor care oferă digitalizarea.

► Conceptul de digitalizare prespune o altă structură a administraţiei. Atâta timp cât avem o structură stufoasă, care aduce în prim plan joburi numeroase, digitalizarea va deveni un instrument, adică se înlocuieşte hârtia cu PC-ul, ceea ce înseamnă o înţelegere greşită a acestui proces.

► România are acum un obiectiv pe care trebuie să îl urmeze, să facă un salt calitativ şi necesar, care înseamnă digitalizare. Asta înseamnă că avem nevoie de un concept de guvernare revoluţionar, iar de acolo va începe tranziţia. Efortul de a pune de acord criza sanitară cu cea economică trebuie să înceapă acum, pentru că pandemia va trece. Trebuie să luăm decizii pentru faza următoare, post pandemie, pentru că trebuie să trecem prin această fază de tranziţie, unde avem nevoie de bani, informaţie, viziune.

► Avem o generaţie, care acum are 40 de ani, oameni care au înţeles ce înseamnă acest proces de digitalizare. Aceşti oameni reprezintă un progres imens pentru România.

 

Vladimir Alexandrescu,

consilier la Institutul Naţional de Statistică

► Statistica este importantă pentru că ea ne arată ceea ce se întâmplă în societate, e un rezumat al existenţei şi prin acest rezumat ne putem stabili locul pe care îl avem în lume şi sensul în care evoluează o anumită societate şi economie.

► Circa 55% dintre utilizatorii de internet cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani au folosit internetul ca suport al lecturii, iar aproape 60% au apelat la internet pentru a coresponda cu persoane aflate la distanţe mai mari, inclusiv în afara ţării, în 2019.

► Statistica este importantă pentru că ea ne arată ceea ce se întâmplă în societate, e un rezumat al existenţei şi prin acest rezumat ne putem stabili locul pe care îl avem în lume şi sensul în care evoluează o anumită societate şi economie.

► Circa 55% dintre utilizatorii de interent cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani au folosit internetul ca suport al lecturii, iar aproape 60% au apelat la internet pentru a coresponda cu persoane aflate la distanţe mai mari, inclusiv în afara ţării, în 2019. De asemenea, aproximativ 66,9% au efectuat apeluri vocale sau video pe internet, iar 81,7% au fost folosit internetul pentru a se conecta la reţelele de socializare.

► Din 2014 până în 2019 s-a constatat o permanentă creştere a utilizării internetului în rândul gospodăriilor din România, ajungând de la 47,7% în 2014, până la 71,6% în 2019 şi la 78,2% în 2020. Este un salt important care demonstrează că apetenţa românilor de a apela la această formă de conectare este din ce în ce mai puternică.

 

Eugen Schwab Chesaru,

vicepreşedinte, compania de cercetare şi consultanţă PAC

► Procesul de digitalizare nu este un scop în sine, este un mijloc prin care se ating nişte obiective. Fie că vorbim de obiective macro, micro sau vorbim despre sector public, bancar sau altă verticală din economie, fie că vorbim despre anumite nevoi, digitalizarea vine ca un răspuns pentru rezolvarea acestor nevoi.

► Acolo unde se reuşeşte această evoluţie către digitalizare, este locul unde oamenii şi companiile sunt mai fericiţi şi mulţumiţi.

► Procesul de digitalizare nu este un scop în sine, este un mijloc prin care se ating nişte obiective. Fie că vorbim de obiective macro, micro sau vorbim despre sector public, bancar sau altă verticală din economie, fie că vorbim despre anumite nevoi, digitalizarea vine ca un răspuns pentru rezolvarea acestor nevoi.

► Acolo unde se reuşeşte această evoluţie către digitalizare, este locul unde oamenii şi companiile sunt mai fericiţi şi mulţumiţi.

► Este importantă şi maniera în care alegem aceste soluţii, tehnologii, şi modul de implementare. Sunt convins că acest zoom pe costuri este greşit, eu cred că România nu îşi permite, este mult prea rămasă în urmă, pentru a-şi permite să nu adopte măcar acum, în penultimul ceas, soluţii şi companii care să implementeze repede, eficient, care să aducă în România şi în sectoarele cheie cele mai bune practici, fără să încercăm să avem cel mai ieftin produs şi fără să mai pierdem timp. Accentul trebuie mutat pe eficienţă şi valoare.

► Dacă ne uităm la administraţia publică, pentru că în acel plan (PNRR) este vorba despre acest proces de digitalizare a sectorului public, acolo suntem chiar pe ultimul loc şi cu mulţi paşi înapoi comparând cu ţările menţionate. Nevoile sunt la nivel mult mai mare. Ar fi natural şi logic o accelerare a alocării de fonduri – naţionale sau europene -  către procesul de digitalizare a adminstraţiei publice şi chiar o creştere de 2-3 ori a ceea ce s-a investit în ultimii ani.

 

Răzvan Rughiniş,

prodecan, Facultatea de Automatică, fondator Innovation Labs

► Trăiesc printre studenţi de 20 ani iar la firul ierbii România arată complet diferit. Mă plimb prin toată ţara, suntem între studenţi de la medicină, arthitectură, predau la SNSPA, iar România este plină de entuziasm, eficientă, în care educaţia nu este în regres – chiar este bine, pentru că cu puţine resurse putem livra o calitate mult peste oricine din jurul nostru.

► Dincolo de aceste aspiraţii ambiţioase, e important să ne luptăm pentru tineri şi pentru asta avem nevoie de viziune.

► Trăiesc printre studenţi de 20 ani iar la firul ierbii România arată complet diferit. Mă plimb prin toată ţara, suntem între studenţi de la medicină, arthitectură, predau la SNSPA, iar România este plină de entuziasm, eficientă, în care educaţie nu este în regres – chiar este bine, pentru că cu puţine resurse putem livra o calitate mult peste oricine din jurul nostru -.

► Dincolo de aceste aspiraţii ambiţioase, e important să ne luptăm pentru tineri şi pentru asta avem nevoie de viziune. E responsabilitatea liderilor academici din zona de educaţie să vină şi să aducă şi să caute soluţii care să crească acest mediu.

► Vrem o societate mai inteligetnă pentru toţi, dar din păcate digitalizarea este privită divizat. Pandemia a fost un soi de şansă, o oportunitate de progres, dar trebuie să încercăm să nu trecem de şansa unei empatii. Cred că astăzi înţelegem perspective diferite şi suntem mai deschişi, şi cred că aceasta este cea mai importantă valoare pe care am câştigat-o în această perioadă.

► Câtă vreme noi nu reuşim să îi transmitem cetăţeanului român, de oriunde, că tehnologia îl face să fie mai inteligent, mai deştept, tehnologia nu va transforma societatea ci anumite ndustrii, dar cred că şansa majoră pe care noi o avem este în această cultură a deschiderii.

► Trebuie să ne conectăm între profesii şi să vedem această transformare din perspective diferite, pentru a nu pierde imaginea de ansamblu a unor cetăţeni.

 

Gabriel Tănase,

partner, technology & cyber security, KPMG România

► România a selectat soluţii pe criteriul cel mai mic cost, ceea ce este o capcană pe care o vom înfrunta în continuare dacă mergem în această direcţie. Vom sări partea de nevoie, pentru că nu vom putea oferi ceea ce este nevoie.

► În plus, securitatea este foarte importantă, nu mai suntem în acel mediu enterprise, ne-am mutat acasă, angajaţi, elevi, studenţi, unde securitatea este diferită. Au fost în ultima perioadă o serie de atacuri care au avut succes.

► România a selectat soluţii pe criteriul cel mai mic cost, ceea ce este o capcană pe care o vom confrunta în continuare dacă mergem în această direcţie. Vom sări partea de nevoie, pentru că nu vom putea oferi ceea ce este nevoie.

► n plus, securitatea este foarte importantă, nu mai suntem în acel mediu enterprise, ne-am mutat acasă, angajaţi, elevi, studenţi, unde securitatea este diferită. Au fost în ultima perioadă o serie de atacuri care au avut succes. Acestea sunt mediatizate, dar exemplele pozitive mai puţin şi de multe ori, fără educaţia masei populaţiei, oamenii văd doar ce pot păţi, fără să vadă şi beneficiile acestei digitalizări. Astfel, vom avea mereu reticenţa spre a merge şi a folosi aceste soluţii.

► Cheia succesului este tot în zona educaţiei, ea va genera creştere atât în mediul privat, dar mai ales în cel public. Poate trebuia să începem această educaţie acum 20 de ani şi să creştem acest sistem şi în afara zonei specializate.

► Atuuri sunt. Putem lua această elită de specialişti, avem ingineri foarte buni peste tot în lume, păcate că nu i-am ţinut pe toţi în ţară. Poate un alt atuu este că am rămas în urmă puţin şi vom implementa sisteme noi şi vom dezvolta infrastructuri mai bune, actualizate. Poate faptul că am rămas în urma ne va ajuta să facem paşi mai rapizi şi să ajungem în faţa altor ţări. Dar ne vom baza pe o mână de oameni care sunt insuficienţi. Ar trebui să avem mai mulţi absolvenţi în zona tehnică.

 
 
Conectăm România este o serie de videoconferinţe realizate de Ziarul Financiar cu susţinerea Conectăm România

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.