Videoconferinţa Conectăm România. Digitalizare în educaţie. Noua învăţare digitală. Tehnologia trebuie să consolideze modul tradiţional de învăţare şi să permită dezvoltarea unui nou model de transfer de informaţie, care să fie motivaţional şi să aibă ca rezultat inovaţia

Cu ajutorul tehnologiei poate fi consolidat modul tradiţional de predare şi pot fi construite diverse elemente care să permită dezvoltarea unui mod nou de predare, bazat pe transferul de informaţie care să fie eficient, motivaţional pentru elevi şi care să genereze noi talente, care la rândul lor să inoveze, au spus reprezentanţi ai mediului de business şi educaţional în cadrul videoconferinţei Conectăm România. Digitalizare în educaţie. Noua învăţare digitală, organizată de ZF în parteneriat cu Huawei România.

„Avem cloud computing, big data, IoT, generăm mobilitate prin conexiunile prin reţelele mobile. Din aceste elemente putem să construim un education cloud care să conţină toate resursele educaţionale (e vorba de conţinut), putem să facem un smart campus care înseamnă că nu mai avem o clasă anume, ci să pot învăţa de oriunde, putem să facem smart classroom sau proactiv learning - să avem face to face meeting cu profesorul, dar în timpul liber pot să mă autodocumentez şi să am o multitudine de instrumente de învăţare. Putem folosi avantajele tehnologiei pentru a construi acest mod educaţional nou de predare, prin care putem consolida modul tradiţional de predare, prin optimizarea acestui transfer de informaţie“, a spus Codruţ Săvulescu, senior solution manager în cadrul subsidiarei locale a gigantului Huawei din China.

Un exemplu despre cum este folosită tehnologia în digitalizarea sistemului educaţional l-a oferit Codruţ Săvulescu, care a povestit că Huawei a construit în China, împreună cu parteneri activi în diverse industrii, un sistem care foloseşte inteligenţa artificială în care profesorul este atenţionat atunci când un copil nu este atent la lecţie sau când are probleme de înţelegere.

„Noi avem experienţă în ceea ce priveşte implementarea digitalizării în sistemul educaţional. În China am construit o platformă împreună cu partenerii care scriu content, şi de acolo oamenii îşi iau informaţii. Această platformă va fi lansată la nivel naţional pentru că învăţământul trebuie să fie la fel şi în capitala ţării şi în ultimul sat. Şi am mai construit împreună cu sociologi, psihologi, profesori o analiză situaţională în procesul de învăţare, în care profesorul este atenţionat de exemplu când un copil nu este atent, când nu vede la tablă.“

De asemenea, tehnologia poate fi folosită şi ar trebui folosită pentru a evalua procesul de învăţare şi de transfer de informaţie, astfel încât cadrele didactice să ştie unde trebuie intervenit pentru a aduce îmbunătăţiri.

„Al doilea lucru pe care îl poate face tehnologia prin big data e această evaluare a actului didactic, dar şi a activităţii elevilor, a ceea ce fac copiii. Deoarece este important să avem măsura propriilor noastre rezultate. Modul în care un profesor îşi va folosi talentul pedagogic poate fi ajutat de tehnologie“, a adăugat Codruţ Săvulescu.

Jean Badea, şeful Serviciului de Informatizare din cadrul Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, consideră că fără educaţia populaţiei nu poate exista transformare digitală şi progres în această zonă.

„Digitalizarea este în continuă schimbare, iar o parte importantă o reprezintă educaţia digitală fără de care tot ce se dezvoltă pe parcurs pentru a ne îmbunătăţi viaţa nu poate fi folosit fără o educaţie. Tehnologia şi inovaţia reprezintă un instrument care ne conduce la o educaţie de calitate şi o viaţă de calitate“, a spus Jean Badea.

El a adăugat că revenirea la normal, atunci când pandemia va lua sfârşit, nu va exclude nici tehnologia şi nici utilizarea ei în procesul de predare şi învăţare. De asemenea, el este de părere că în 2020 procesul de învăţare de la distanţă nu a avut tocmai rezultate pozitive, deoarece sistemul nu a fost pregătit pentru a face transferul acestui proces în mediul online.

„Nu aş da vina exclusiv pe învăţarea online pentru că s-au înregistrat sincope. Aş lua în calcul că sistemul educaţional nu a fost pregătit pentru a utiliza tehnologia. Faptul că nu a existat o preocupare şi un plan în ceea ce priveşte tehnologia în acest sector educaţional, care este o nevoie reală astăzi, sunt convins că şi asta a produs rezultatele pe care le vedem acum, nu doar învăţarea online.“

Un alt factor important care contribuie la dezvoltarea unui sistem educaţional digitalizat este conţinutul de calitate, care potrivit speakerilor prezenţi în cadrul evenimentului online „Conectăm România“, ar trebui dezvoltat de către profesori şi cadre didactice.

„Resursele trebuie să fie de calitate şi această calitate e greu de definit în acest moment în ceeea ce priveşte educaţia. O să lansăm în septembrie o zonă de conţinut digital la care lucrăm acum, în care vrem să asigurăm calitatea. Vrem să dăm profesorilor instrumente şi am insitat mult pe componenta de resurse deschise. Ne propune elaborarea unui curs de creare de reusrse educaţionale deschise pentru profesori, pe care probabil îl vom porni în toamnă, pentru ca profesorii să poată fi creatori de conţinut adecvat pe care să îl propună şi să şi-l asume“, a spus Liviu Constandache, coordonator CRED şi preşedinte al Asociaţiei pentru Promovarea Educaţiei Deschise.

Cosmin Mălureanu, CEO al producătorului local de software educaţional Ascendia, consideră că această „calitate“ trebuie să fie un cuvânt de oridine atât când se discută despre platformele ce sunt sau vor fi folosite de către profesori şi elevi, dar şi când este vorba de conţinut, hardware, software sau alte elemente care conturează noua structură de învăţare.

„Companiile au dat soluţii gratuite pentru a câştiga cotă de piaţă, dar gratis nu există cu adevărat, mai ales când vorbim de calitate. Dacă vrem calitate în sistemul educaţional trebuie să investim şi să finanţăm. Pentru că mai departe ai nevoie de suport. Sunt soluţii chiar recomandate de Ministerul Educţiei prin parteneriate pe care mediul privat românesc nu le-a avut şi nici nu are şanse să le aibă prea curând, la care nu ai un contact la care să răspundă cineva şi să te ajute dacă ceva nu merge. Pentru că sunt gratuite. Deci calitatea este un factor foarte important în acest proces“, consideră Cosmin Mălureanu.

El a adăugat că fără standarde şi interoperabilitate procesul de digitalizare se va bloca, deoarece în lipsa acestor doi factori profesorii şi elevi vor fi limitaţi la a folosi aceleaşi instrumente şi acelaşi conţinut, pentru că nu îl vor putea partaja pe alte platforme.

„Este nevoie de standarde şi interoperabilitate. La noi există puţine platforme care din fericire oferă tot felul de unelte profesorilor, dar sunt platforme închise, neconforme cu standardele. Acest lucru va lovi în pasul următor, când profesorul va spune <mie îmi place platforma X, dar vreau să folosesc în ea conţinutul pe care l-am dezvoltat pe platforma Y>. Şi asta nu va fi posibil până când, la nivel general, o să adoptăm standarde, care la nivel corporate există de mulţi ani, iar platformele din această zonă folosesc acest standard.“

Jean Badea, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti: Tehnologia este un instrument care ne conduce la o educaţie şi o viaţă de calitate.

Codruţ Săvulescu, Huawei România:  Modul în care un profesor îşi va folosi talentul pedagogic poate fi ajutat de tehnologie.

Liviu Constandache, CRED: Profesorii să poată fi creatori de conţinut adecvat.

Cosmin Mălureanu, Ascendia:  Dacă vrem calitate în sistemul educaţional trebuie să investim şi să finanţăm.