ZF 21 de ani. Prima generaţie de antreprenori 1990 - 2000 (II)

CEO al Bitdefender

Florin Talpeş a fondat în 1990, alături de soţia sa Măriuca, compania IT Softwin, iar în 2001 a luat naştere compania Bitdefender. În prezent, producătorul de soluţii de securitate Bitdefender are1.700 de angajaţi la nivel global şi afaceri de peste 591 mil. lei în 2017. Ce sfaturi are pentru un tânăr care vrea să îşi deschidă un business în IT cel care conduce o companie cu produse distribuite în peste 150 de ţări?

_,,Prin tânăr înţeleg cineva care încearcă pentru prima oară antrepenoriatul, fie că are 25 de ani, fie 35, fie 55. Sfatul meu este să citească cu atenţie câteva cărţi, pe care eu le consider biblii pentru un tânăr antrepenor în tehnologie: «Traversing the traction gap» de Bruce Cleveland, «Lean startups» de Eric Ries, «Inspired» de Marty Cagan, «The lean product playbook» de Dan Olsen şi «Exponential organizations» de Salim Ismail & alţii. După ce le-a citit, să scrie mare pe tablă că a înţeles cel mult 10% din ce a citit şi că le va înţelege cu adevărat, citind mereu din ele şi din scrierile asociate lor în timp ce trăieşte experienţa de antrepenor, iar asta îi va lua 3-5 ani”, spune Florin Talpeş. De asemenea, domeniul de activitate trebuie foarte bine înţeles de cel care vrea să devină antreprenor.

,,Trebuie să îşi caute de la bun început mentori din rândul antrepenorilor experimentaţi. Şi să se asocieze cu cineva complementar lui: dacă e tehnic, să îşi caute pe cineva care are experienţă în zona de Go to Market. Dacă e din business, să caute pe cineva care e tehnic. Dacă sunt 3 în asociere e şi mai bine”.

,,Cine vrea să devină antreprenor în IT trebuie să îşi caute de la bun început mentori din rândul antrepenorilor experimentaţi. Şi să se asocieze cu cineva complementar lui: dacă e tehnic, să îşi caute pe cineva care are experienţă în zona de Go to Market. Dacă e din business, să caute pe cineva care e tehnic. Dacă sunt 3 în asociere e şi mai bine.”

Florin Enache

fondator al lanţului de bijuterii Teilor

Florin Enache a început să scrie povestea Teilor în 1998 cu un magazin în Piteşti, pe Strada Teilor, aceasta fiiind sursa de inspiraţie pentru numele companiei. Lanţul de bijuterii are în prezent 45 de magazine şi va mai deschide până la finalul anului alte patru unităţi, din care două în România şi alte două peste graniţă.

Primul magazin Teilor a fost deschis în Piteşti, oraşul din care provine Florin Enache, antreprenorul care a pus bazele brandului de bijuterii. În Capitală reţeaua a intrat în anul 2013, cu un magazin deschis în mallul Băneasa Shopping City.

Florin Enache spunea anterior că a ajuns în lumea bijuteriilor întâmplător, datorită unor prieteni care vindeau aur, nu bijuterii, doar aur. “După 1997 era nevoie de aur, puţini erau clienţii care, căutau geometrie atipică. După 50 de ani de comunism era însă cerere uriaşă pe piaţă“, spunea anterior Florin Enache.

Businessul său a crescut, iar Enache a înţeles că într-o afacere ca a sa detaliile fac diferenţa. Aşa că a început să creioneze un alt concept de magazin, care astăzi a ajuns în principalele oraşe din ţară şi începe expansiunea în afara graniţelor.

Gabriel Comănescu

proprietar al GSP Holding

Omul de afaceri constănţean Gabriel Comănescu este absolvent al Academiei Navale Mircea cel Bătrân din Constanţa, mai exact al Facultăţii de inginerie electromecanică navală.

După ce a absolvit studiile, el a ocupat posturi de ofiţer electrician în marina comercială şi de inginer electromecanic la Romline. Şi-a păstrat funcţiile până în 1992 când a devenit director executiv al companiei RPT Oil (societate comercială de servicii petroliere, implicată în vânzarea de conducte, echipamente de foraj şi furnizare de piese de schimb).

Apoi, Gabriel Comănescu a intrat în afacerile cu petrol în 1999, când a cumpărat de la AVAS companiile de foraj naval Foserco şi Aquafor. Ulterior, a câştigat licitaţia pentru uzina 1 Mai Ploieşti, care a devenit Upetrom - 1 Mai, iar în 2004 a înfiinţat Grup Servicii Petroliere, cu sediul la Constanţa. În 2005 el a fondat Upetrom Group (actulalul GSP Holding), un grup integrat de societăţi cu activităţi în construcţii şi foraj marin.

În prezent antreprenorul are semnate contracte pentru toate marile proiecte din Marea Neagră şi speră să termine anul cu un business de 300 de milioane de dolari (circa 1,3 mld. lei), după o perioadă dificilă (în special 2016 şi 2017).

Ion Nestor

fondator al casei de avocatură NNDKP

Avocatul Ion Nestor a pornit la drum în antreprenoriat în 1990 alături de soţia sa Manuela Nestor, împreună cu care a cofondat casa de avocatură NNDKP, una dintre cele mai importante din piaţă până astăzi. La început au mizat pe experienţa acumulată în cadrul Institutului Român de Consultanţă Romconsult, care se ocupa de exporturile României în domenii precum engineering şi servicii. Această activitate le-a permis ca în perioada comunismului să intre în contact cu avocaţi străini şi să îşi îmbunătăţească abilitatea de a vorbi limbi străine. După Revoluţie au făcut pasul către consultanţă, desprinzându-se de profesia de bază de avocat pledant, fără a-şi întrerupe însă activitatea.

Era februarie 1990 când au pornit la drum cu activitatea de consultanţă. Biroul iniţial a fost într-un apartament situat la etajul şase al unui bloc din cartierul bucureştean Drumul Taberei. Cu ajutorul unui avocat din Geneva şi-au cumpărat un Word Processor, precursorul computerului, ce le permitea să lucreze mai repede, deci să înfiinţeze mai multe societăţi comerciale decât concurenţa de la acea vreme. Primul mare client corporatist al casei a fost Quadrant Amroq Beverages (QAB), care a venit în 1991 în Romania să înfiinţeze o firmă mixtă pentru producţia şi îmbutelierea de Pepsi. A urmat apoi casa de avocatură ce poartă numele de NNDKP.

Până astăzi, în cei aproape 30 de ani care au urmat, casa de avocatură a lucrat cu unii dintre cei mai mari investitori români şi străini care au pariat pe piaţa locală.

„De departe perioada de activitate cea mai bogată şi cea mai interesantă pentru societatea noastră de avocatură a fost cea cuprinsă între sfârşitul anilor 90’ şi începutul crizei economice în anii 2008/2009. Practic în această perioadă s-au petrecut schimbările cele mai profunde în economia românească, marcate de marile privatizări (telecom, ciment, petrol, energie electrică, gaze, bănci). Toate aceste proiecte au necesitat, cum era şi normal, o activitate juridică susţinută de înalta calitate profesională, în care au fost antrenate multe case de avocatură româneşti şi străine.”

Iulian Stanciu

acţionar minoritar la eMAG şi proprietar al Flanco

Iulian Stanciu nu mai are nevoie de nicio prezentare, numele său fiind asociat invariabil cu brandul eMAG – cel mai puternic retailer din online-ul românesc –, al cărui business îl conduce şi unde e acţionar minoritar. Acelaşi antreprenor este şi proprietarul Flanco – al doilea jucător de pe piaţa de electro-IT şi controlează şi distribuitorul de echipamente IT Network One Distribution (NOD).

După rezultatele din 2018 Iulian Stanciu a devenit primul antreprenor român cu două businessuri diferite în topul companiilor antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei. Dar pariurile lui Iulian Stanciu în business nu se opresc aici. Primul business în care a investit în afara sferei „tradiţionale” este Berăria H, marketată ca cea mai mare berărie din sud-estul Europei. Prin intermediul NOD, el este acţionar într-o altă poveste românească, este vorba de brandul de biciclete Pegas.

Cum a început afacerile? I-a plăcut programarea, a fost atras de calculatoare. Prin ‚90, după ce părinţii i-au cumpărat un calculator, a început să colecţioneze şi să vândă jocuri; apăruse Clubul Român de Calculatoare şi venea de la Ploieşti la Bucureşti în weekend, schimba jocuri, făcea rost de ultimele apariţii, într-o perioadă când nu exista o lege a copyrightului.

În Ploieşti vindea servicii complete celor, puţini, care aveau calculatoare. A făcut şi diverse softuri pentru companii, iar un an de zile i-a învăţat pe profesorii din liceu cum să lucreze şi ce trebuie să facă cu calculatoarele liceului. Un antreprenor din Ploieşti, cu o companie de telecomunicaţii, i-a propus o slujbă în zona de soft, dar a ales să meargă la facultate, chiar dacă nu era foarte tentat. În anul III s-a angajat ca agent comercial, iar înainte de a termina facultatea a întemeiat o firmă împreună cu fratele său, un prieten şi Sebastian Ghiţă, pe care îl cunoştea din liceu. Au plecat la drum cu doar 1.000-2.000 de dolari, vânzând calculatoare. Iar restul e istorie.

„Cred că antreprenorii văd oportunităţi în probleme, la nivel de industrie, la nivel de ţară sau global. Astfel, sunt foarte multe oportunităţi unde antreprenorii îşi pot investi energia şi capitalul. Eu văd potenţial de dezvoltare în toate domeniile care folosesc tehnologia. Cred că şansele cresc dacă înveţi permanent, foloseşti tehnologie, eşti pozitiv şi urmăreşti un obiectiv ambiţios.”

Ştefan Vuza

acţionarul majoritar al Chimcomplex

Omul de afaceri Ştefan Vuza, unul dintre cei mai mari industriaşi ai României, este acţionarul majoritar al Chimcomplex, compania care a achiziţionat recent cele mai multe active ale combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea într-o tranzacţie de circa 130 de milioane de euro. Antreprenorul clujean deţine prin intermediul grupului Serviciile Comerciale Române (SCR), fondat în 1993, circa 20 de companii din domenii variate, de la industria textilă la energie şi de la industrie la cercetare.

Raul Doicescu

acţionarul companiei din construcţii Bog’Art

Raul Doicescu a fondat grupul Bog’Art în 1991, iar de-a lungul ultimilor 30 de ani şi-a pus amprenta pe mai multe proiecte emblematice pe piaţa locală, precum aeroportul Henri Coandă din Bucureşti, mallul Băneasa Shopping City, noua Ambasadă a Statelor Unite ale Americii, turnurile City Gate sau magazinul Ikea din zona Theodor Pallady din Capitală. În 2018, Bog’Art a devenit pentru prima dată liderul pieţei locale a construcţiilor, cu o cifră de afaceri de 925 de milioane de lei.

În afară de construcţii, Raul Doicescu şi-a extins businessul şi în domeniul confecţiilor, fiind acţionar indirect şi într-o fabrică de textile, care produce haine în sistem lohn pentru brandurile de lux.

Zoltan Teszari

fondator al RCS-RDS

Zoltan Teszari este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri români, însă este totodată unul dintre cei mai puternici, punând bazele imperiului telecom
RCS-RDS. Începuturile sale în business  datează, potrivit datelor existente, din anul 1992, când vindea îngheţată în oraşul său natal Oradea.

Treptat, Teszari şi-a extins portofoliul de business cu afaceri în domeniul importurilor de electronice şi de piese auto. El a intrat ulterior în sectorul telecom - care l-a adus în lumina “reflectoarelor”  - prin achiziţia unui operator din Braşov. A continuat apoi să se extindă şi a construit treptat un imperiu pe o piaţă unde se luptă cu giganţi precum Vodafone, Orange sau Telekom. Ba mai mult, Zoltan Teszari nu s-a mulţumit să cucerească piaţa din România, motiv pentru care s-a extins dincolo de graniţe, fiind unul dintre puţinii antreprenori care au avut acest curaj.

Liviu Drăgan

preşedinte, Druid

Liviu Drăgan a înfiinţat în 1994 Totalsoft, una dintre cele mai mari companii de software locale şi a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din piaţa de IT&C. În 2016, pachetul majoritar de acţiuni al Totalsoft a fost preluat de Logo Software, cel mai mare dezvoltator de aplicaţii din Turcia. După plecarea din Totalsoft, Drăgan a fondat start-up-ul local de tehnologie Druid, specializat în dezvoltarea de roboţi software.

”Fără nicio îndoială, cea mai bună perioadă este cea pe care o trăiesc acum. Sunt foarte entuziast de cum evoluează Druid, sunt plin de energie şi motivat să creştem rapid şi temeinic”, spune Drăgan, care a adăugat că cea mai dificilă perioadă pe care a trăit-o a fost între plecarea din Totalsoft şi fondarea Druid.

”A trebuit să accept, şi mi-a fost extrem de greu, că nu mai conduc destinele Totalsoft. A fost greu pentru că a trebuit să uit tot ce ştiam ca lider, ca atitudine,  pentru a fi fresh, mai tânăr şi mai dezordonat atunci când am început un start-up”.

Ce sfaturi are Liviu Drăgan pentru un antreprenor tânăr care vrea să pornească un business?

”Ca să porneşti o companie de succes, trebuie să îndeplineşti 3 condiţii: 1. Ideea să fie realizabilă. Să se poată face. 2. Să aibă finanţare. 3. Să aibă o poveste, poveste care să motiveze salariaţii şi să entuziasmeze viitorii clienţi”.

,,Profilul unui antreprenor ce aparţine viitorului este simplu. Să fie onest, corect, să fie modest, să aibă energie şi să îşi iubească colegii. Şi să iubească succesul mult mai mult decât ar  putea să-l sperie ruşinea unui insucces. Să uite că România are graniţe, să ignore politicile economice ale Guvernului (de regulă incompetent şi rău intenţionat). Să nu uite că trebuie să fie diferit, să nu urmeze pe cei ce au avut succes, să creadă în propria lui nebunie şi poveste.”

Wargha Enayati

fondatorul reţelei medicale private Regina Maria

Medicul Wargha Enayati a studiat medicina la Cluj, după care în 1995 a decis să intre în antreprenoriat şi a înfiinţat primul cabinet medical în Capitală.

Născut în Germania din părinţi iranieni, Enayati a fost atras de povestea Reginei Maria a României, nume pe care l-a ales ca brand pentru compania medicală privată pe care a dezvoltat-o şi care este astăzi al doilea jucător din piaţa de profil.

Pentru a susţine dezvoltarea companiei, Wargha Enayati a introdus pe piaţă conceptul de abonament medical, segmental corporate fiind motorul de creştere şi în prezent pentru businessurile din piaţa privată de sănătate.

 „Cea mai bună perioadă a fost cea cuprinsă între 2005 şi 2010 pentru că a fost perioada de expansiune a reţelei private Regina Maria, eram o echipă puternică, am iniţiat în 2007 pentru prima oară în România vânzarea unor acţiuni către un fond de investiţii. A fost multă efervescenţă”, povesteşte Wargha Enayati.

În 2010, la 15 ani de la înfiinţarea reţelei Regina Maria, fondatorul businessului făcea primul exit şi vindea pachetul majoritar de acţiuni către fondul de investiţii Advent International. După cinci ani, în 2015, Enayati ieşea complet din acţionariatul reţelei, în favoarea unui alt fond de investiţii – Mid Europa Partners, după o tranzacţie de circa 120 mil. euro.

Medicul nu a putut să stea însă departe de lumea businessului, punând pe hârtie un nou proiect – un centru medical pentru vârstnici. În 2018 au început construcţiile la Enayati Medical City, un proiect greenfield de 60 mil. euro în Bucureşti, care cuprinde un centru pentru vârstnici şi un spital de oncologie.

„Antreprenorul tânăr să aibă răbdare multă, să ştie cifre, să aibă statistici pe care să le poată interpreta pentru a putea previziona. Să îşi pună bazele pe o echipă solidă, pregătită, dar în primul rând el să fie pregătit pentru business.”

Nawaf Salameh

preşedinte, Alexandrion Group

Nawaf Salameh, cetăţean român de origine siriană, a venit prima dată în România în 1983 şi a fost student al Universităţii de Medicină Carol Davila din Capitală, facultate pe care a terminat-o în 1991. După terminarea studiilor s-a hotărât să plece în Grecia pentru a face practică. Grecia a fost şi locul unde a intrat în lumea afacerilor. A început cu vânzarea de dulciuri din Grecia spre Ucraina, România, fostele ţări din URSS, iar apoi, în 1994, împreună cu un partener grec, a pus bazele Alexandrion. După ce o perioadă au făcut importuri de băuturi în România, cei doi s-au hotărât să facă o fabrică de băuturi la nivel local. Ulterior, partenerul grec a renunţat la afacere şi Nawaf Salameh a rămas acţionar unic. Astăzi, grupul condus din funcţia de preşedinte de Nawaf Salameh are afaceri în industria băuturilor spirtoase ( cu brandul fanion Alexandrion), segment unde deţine prima poziţie în topul producătorilor, vinuri (prin compania The Iconic Estate), dar şi hoteluri. Grupul are activităţi atât în ţară, cât şi în străinătate, ridicând o fabrică de băuturi spirtoase în SUA.

Cătălin Mahu

proprietar al La Mama

Unul dintre cele mai longevive lanţuri de restaurante din Capitală, La Mama, a împlinit în 2019, în primăvară, 20 de ani de activitate.

Businessul a fost fondat în februarie 1999, când a fost deschis primul local - pe colţ, la intersecţia dintre şoseaua Ştefan cel Mare şi strada Barbu Văcărescu. Lanţul a ajuns astăzi la şapte restaurante al căror prag l-au trecut de-a lungul timpului circa 15 milioane de clienţi.

Povestea businessului a pornit de la dorinţa antreprenorului Cătălin Mahu de a mânca bine şi pe săturate, ca la mama acasă, într-o atmosferă primitoare. De-a lungul anilor el a deschis mai multe concepte cum este cazul cafenelelor Cafepedia care nu au rezistat testului pieţei. Brandul La Mama însă a rămas.

„Cred cu tărie că generaţia tânără are toate şansele să creeze businessuri de succes care să rivalizeze în perioada următoare cu cele de afară. Generaţia mea este la apogeu, pentru noi pensia este mai aproape decât terminarea facultăţii, dar cei tineri simt nevoia de afirmare şi au şi instrumentele, şi puterea şi ştiinţa de a o face. şi să nu uităm educaţia. În inventică şi în educaţie cred că trebuie investit.”

Mihai Anghel

proprietarul Cerealcom Dolj

Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj, una dintre cele mai mari companii antreprenoriale din agricultura locală, a ajuns printr-o conjunctură să lucreze în agricultură după ce şi-a pus la bătaie banii câştigaţi la nuntă ca să înceapă un business de comerţ cu piese de schimb pentru maşini. Când a început prestarea de servicii în agricultură a făcut practic primul pas în acest sector, mai ales că a urmat comerţul cu cereale şi apoi exploatarea terenului agricol luat treptat în arendă.

În 1999 a cumpărat de la stat Cerealcom Dolj, iar în 2018 a ajuns la afaceri de 677 de milioane de lei, în scădere cu 9% faţă de 2017. Cel mai bun an pentru businesul companiei a fost 2016, când vânzările companiei agricole s-au apropiat de 900 mil. lei.

Michael Schmidt

acţionarul Automobile Bavaria Group

Michael Schmidt, acţionarul Automobile Bavaria Group, a creat în ultimii 25 de ani unul dintre cele mai active companii de pe piaţa auto europeană, pornind de la activitatea de import şi vânzare a mărcii BMW în anii '90 la cea mai extinsă reţea de dealeri a mărcii bavareze din Europa Centrală şi de Est. La aceasta se adaugă o reţea de dealeri BMW din Germania alături de un centru Rolls-Royce în Munchen şi importatorul camioanelor MAN pe piaţa locală. Din acest an portofoliul a fost extins cu un centru Opel şi unul Volkswagen.

„Nu există o reţetă anume pentru o afacere de succes, însă apar o mulţime de lucruri pe care trebuie să le ai în vedere: să ai un plan de atac bine pus la punct, pe care să-l şi urmezi, să îţi formezi o echipă bună şi relaţii, să înveţi din greşelile tale şi ale altora şi multe altele. Însă, atunci când începi să culegi roadele te gândeşti cu plăcere la toate nopţile nedormite, la provocările avute, la situaţiile care până la un punct au părut fără ieşire şi s-au finalizat în cel mai surprinzător mod, la determinarea şi ambiţia de a crede în tine şi în visul tău şi la oamenii pe care îi ai aproape. Îmi aduc cu plăcere aminte de perioda 2004-2008, când toate eforturile depuse şi provocările avute s-au oglindit în vânzări record", a spus Michael Schmidt.

MHS Holding, entitatea sub care operează Grupul Automobile Bavaria, unele dintre cele mai mari reţele de dealeri auto din Europa, a înregistrat în anul 2018 o cifră de afaceri de peste 387 milioane euro şi o creştere totală a vânzărilor de autovehicule noi cu 14% faţă de anul precedent, reprezentând peste 7.600 de vehicule livrate la nivel european, potrivit datelor companiei.

Michael Schmidt a construit de la zero reţeaua de dealeri începând cu anul 1994, în perioada cu cele mai multe provocări din punct de vedere economic. 

El consideră că cel mai important sfat pentru un tânăr antreprenor este acela că trebuie să „crezi în ceea ce faci. La început ai o mulţime de idei, însă cel mai dificil este să le pui în practică, să începi să construieşti şi să găseşti soluţii şi oameni care să te susţină în ideea ta. Tinerii antreprenori trebuie să aibă curajul să rişte şi să nu le fie frică de eşec pentru că şi acesta îi va ajuta în egală măsură să se dezvolte".

,,Cei care duc România mai departe sunt cei care o promovează şi care aduc plus valoare atât în ţară, cât şi peste hotare. Conform ultimelor statistici, aproximativ 9.700.000 de români trăiesc în afara graniţelor. Dacă aceştia s-ar întoarce cu tot ceea ce au învăţat şi alături de tinerii din România ar contribui la schimbare, acest lucru ar da o valoare imensă ţării în care trăim.“

Oana Taban

CEO şi fondator al clinicilor dentare DentEstet

Antreprenoarea Oana Taban a pus bazele Dent Estet în 1999, ea profesând înainte de a intra în business în clinici dentare din Bucureşti. În 2008 antreprenoarea a pariat pe nişa clinicilor dentare pentru copii, continuând dezvoltarea pe o piaţă stomatologică foarte fragmentată, cu multe cabinete individuale.

În 2016, pachetul majoritar de 60% a fost preluat de MedLife, cel mai mare jucător din piaţa serviciilor medicale private, iar anul trecut, în 2018, Dent Estet a ajuns la afaceri de 47,5 mil. lei, cu 10 clinici în Bucureşti, Timişoara şi Sibiu.

„Sunt convinsă că fiecare dintre noi are puterea să ducă România mai departe, iar acţiunile pe care le facem pot avea un impact pozitiv în dezvoltarea ţării noastre pe toate nivelurile. Am încredere în oamenii determinaţi, inovatori, cu viziune, care îşi urmează pasiunile, care caută în permanenţă să se dezvolte şi să evolueze. Educaţia constantă este calea către o dezvoltare sănătoasă şi am convingerea că doar prin educaţie putem ajunge la evoluţie, putem acumula experienţe şi forma bune deprinderi.”

Gheorghe Muşat

fondatorul casei de avocatură Muşat & Aociaţii

Casa de avocatură Muşat şi Asociaţii a fost fondată în 1990 de Gheorghe Muşat, iar potrivit Baroului Bucureşti numără 65 de avocaţi, una dintre cele mai extinse echipe de pe piaţă. „Şcoala“ Muşat, aşa cum o numesc mulţi, a trecut însă prin multe schimbări şi „divorţuri“ de avocaţi care şi-au înfiinţat propriile lor case de avocatură.

Muşat şi Asociaţii a fost şi rămâne însă una dintre cele mai vechi şi cele mai cunoscute de pe piaţa locală, având de-a lungul anilor clienţi din mai multe domenii, de la energie la fast-food, fiind totodată implicată în mai multe procese de privatizare ale companiilor locale.

Fondatorul casei, Gheorghe Muşat, s-a întors în avocatură în ianuarie 1990 după o pauză de şapte ani. El povestea anterior că era un om cu o vastă bibliotecă juridică, dar fără niciun client deoarece anii de absenţă fuseseră suficient de lungi cât să fie dat uitării. Muşat s-a întors în domeniu după patru ani de închisoare la Aiud ca deţinut politic şi alţi aproape trei de taximetrie în Gara de Nord.

Când a revenit a luat diverse dosare, de la divorţuri până la infracţiuni penale, însă doar pentru o scurtă perioadă, deoarece rapid şi-a fondat propria casă de avocată prin birourile căreia au trecut mulţi dintre avocaţii cunoscuţi astăzi în piaţă. Casa a fost implicată în 30 de ani de capitalism în multe dintre marile tranzacţii şi litigii din România.

Mihai Marcu

acţionar şi preşedinte al MedLife

Afacerea MedLife pornea în 1996, când medicul Mihaela Cristescu înfiinţa primul cabinet într-un apartament din Bucureşti. Astăzi, compania a devenit cel mai mare jucător din piaţă.

În ultimii zece ani a apăsat puternic pedala achiziţiilor,  MedLife a deschis sau achiziţionat 129 de unităţi medicale în ţară în mandatul lui Mihai Marcu, acţionar şi preşedinte al MedLife. Absolvent de matematică, Mihai Marcu s-a alăturat companiei înfiinţate de mama sa în 2004, ca director general. Înainte să intre în afacerea de familie, Marcu a avut o carieră în bancă, deţinând funcţia de vicepreşedinte al RoBank, actuala OTP Bank.

În 2016, MedLife a făcut o mutare importantă în piaţă după ce s-a listat la bursă, aducând astfel sectorul serviciilor medicale private pe piaţa de capital.

În 2019, Mihai Marcu anunţa că duce compania peste graniţe şi cumpără un operator din Ungaria, după o investiţie de circa 5 mil. euro.

Traseul ascendent al companiei din ultimii ani a fost în acelaşi ritm cu întreaga piaţă medicală privată, una dintre cele mai spectaculoase din economie, care a ajuns la 7 mld. lei anual. În 2018, la 22 de ani de la deschiderea primului cabinet, MedLife a ajuns la 804 mil. lei cifră de afaceri, cu profit de 20 mil. lei.