Iulian Dascălu
fondatorul grupului Iulius
Iulian Dascălu
În 2000, a deschis Iulius Mall la Iaşi, iar ulterior a ajuns să dezvolte un portofoliu format din patru malluri sub brandul Iulius (Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava), ansamblul multifuncţional Palas Iaşi, proiectul mixt Iulius Town din Timişoara şi 146.200 de metri pătraţi de birouri. Din 2017, el împarte reţeaua Iulius Mall şi proiectul Iulius Town cu fondul Atterbury Europe. Chiriile generate de toate proprietăţile au depăşit în 2018 valoarea de 443 mil. lei (aproape 100 mil. euro). Cum se vede viitorul din poziţia lui Iulian Dascălu?
„Viitorul aparţine tinerilor. Celor cu iniţiativă, idei originale, perseverenţă, pasiune şi cu o doză de curaj, capabili să dezvolte strategii realiste, care să aibă la bază viziuni pe termen lung. Cu siguranţă, ei vor fi motorul evoluţiei şi vor defini România de mâine”, spune Iulian Dascălu.
Din propria experienţă, el concluzionează că, într-o piaţă imobiliară dinamică, prospectarea amănunţită, investiţia realizată pe baza unor criterii concrete – nu speculativ – şi previzionarea sunt factori definitorii pentru dezvoltări viabile.
„La fel de importantă este asumarea competitivităţii şi orientarea către inovaţie, precum şi adaptarea la tendinţele internaţionale”, adaugă antreprenorul ieşean.
„Viitorul aparţine tinerilor. Celor cu iniţiativă, idei originale, perseverenţă, pasiune şi cu o doză de curaj, capabili să dezvolte strategii realiste, care să aibă la bază viziuni pe termen lung. Cu siguranţă, ei vor fi motorul evoluţiei şi vor defini România de mâine.”
Horaţiu Tepeş
proprietarul Bilka Steel
Horaţiu Ţepeş a creat Bilka în 2007, în anul premergător venirii crizei financiare. Numele este al unui sat din Bulgaria. Era nevoie de un nume scurt şi de impact, iar în momentul în care l-a ales, Ţepeş era la el în birou, cu o hartă a Europei pe perete şi aşa a apărut brandul. Mai bine de un deceniu mai târziu, în 2018, Bilka a generat afaceri de 501 mil. lei (108 mil. euro). „Din 2007, am avut un an mai bun ca altul. În cei 13 ani de activitate, am avut creşteri medii anuale ale vânzărilor de 40%, am ajuns de la doi la 500 de angajaţi. Atunci am simţit că ne-am lovit ca de un zid. În timp, s-a dovedit că cea mai dificlă perioadă pentru companie a fost şi cea mai bună”, spune Horaţiu Ţepeş.
E de părere că formarea continuă, educaţia, atenţia la toate oportunităţile sunt elemente esenţiale în creşterea oricărui antreprenor la început de drum.
„Tinerii de azi sunt cei care trebuie să ducă România mai departe şi vedem din ce în ce mai multe exemple de firme autohtone de succes. Avem creştere economică, avem dezvoltare tehnologică, avem deschidere către Europa şi nu numai, avem potenţial şi resursă intelectuală. Consider că acum este una dintre cele mai bune perioade de a face business în România şi va fi şi în următorii ani.”
Dragoş Petrescu
acţionar majoritar al grupului City Grill
Dragoş Petrescu
În 2006 Petrescu şi partenerul său Daniel Mischie preiau administrarea uneia dintre cele mai vechi berării -
Caru' cu Bere. De-a lungul anilor Petrescu a continuat să-şi dezvolte afacerile atât prin deschiderea de restaurante sub mărci proprii, cât şi prin preluarea în administrare a unor localuri istorice precum Hanu’ Berarilor, Hanu’ lui Manuc sau restaurantul Pescăruş.
Deşi activează de mulţi ani în domeniu şi este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de profil, Petrescu nu are studii de specialitate, el absolvind Institutul Politehnic Bucureşti în 1995 şi un Executive MBA ASSEBUS Kennesaw State University în 2005.
„Cea mai bună perioadă pentru businessul meu a fost intervalul de criză şi postcriză economică 2009-2012. În această perioadă au apărut avantaje competitive deosebite bazate pe viteza de reacţie scăzută a jucătorilor din piaţă, dar şi pe oportunităţiile de cost efective ale terţilor (inclusiv locaţii de închiriat sau cumpărat, furnizori materii prime).”
Rucsandra Hurezeanu
proprietara Ivatherm
Rucsandra Hurezeanu, de meserie medic, a lansat brandul de dermatocosmetice Ivatherm în 2005, pe o piaţă dominată de companii străine precum Vichy sau Avene. A început prin a studia proprietăţile apei termale de la Herculane, cea mai veche staţiune balneară din Europa. A mers apoi în Franţa, unde a contractat o echipă de cercetători care să studieze apa de la Herculane şi apoi a început producţia. Astăzi cosmeticele româneşti Ivatherm sunt „made in France“ şi apoi sunt vândute în România, ajungând pe rafturile a circa 1.000 de farmacii de pe piaţa locală. Mai mult, brandul a ieşit la export, pieţele străine ajungând în 2019 să contribuie cu 40% la business.
„Antreprenorii şi companiile mici sunt motorul de creştere al economiei româneşti. Ei creează produse, servicii, locuri de muncă, comunităţi şi prosperitate. Măsura în care noi ştim să ne adaptăm în ecosistemul global care se schimbă dramatic în ultimii ani, să ne aliniem la un nivel înalt de competitivitate pe piaţa globală, va fi măsura succesului nostru. ”
Maria Lucia Hohan
fondatoarea brandului de modă MLH
Creaţiile ei au fost purtate pe covorul roşu, au apărut în cele mai cunoscute publicaţii de modă şi şi-au găsit loc în dressingul actriţelor de la Hollywood, al muzicienilor de top, dar şi al femeilor de afaceri din toată lumea. Cu toate acestea, designerul Maria Lucia Hohan este o prezenţă discretă, care preferă intimitatea atelierului de creaţie pe care l-a dezvoltat în inima Bucureştiului.
După ce a obţinut diploma în design textil de la LISAA - Institutul Superior de Arte Aplicate din Paris, a lucrat o scurtă perioadă pentru casa de modă Krizia din Milano. Maria Lucia Hohan s-a întors în 2003 în România şi a pus bazele atelierului de creaţie care îi poartă numele.
Florentin Ţuca şi Gabriel Zbârcea
fondatorii casei de avocatură Ţuca, Zbârcea şi asociaţii
Florentin Ţucă
Gabriel Zbârcea
Ulterior, noului grup i s-a alăturat şi Gabriel Zbârcea, fost partener la Muşat şi director al AVAS. Cei doi conduc acum firma care a beneficiat de traiectoria ascendentă pe care se afla piaţa la început, piaţă care la momentul respectiv avea circa 700-800 de avocaţi de business şi o valoare de aproximativ 25-30 mil. euro. Acum piaţa e evaluată la aproximativ 100-120 mil. euro, iar numărul jucătorilor a crescut exponenţial după o serie de spin-off-uri în anii de dinainte de criza economică. În anii de boom, cel mai bun moment pentru această piaţă, valoarea acesteia urcase la 200 mil. euro.
„Eu am avut o uriaşă şansă ca generaţia noastră să fie cea care s-a şcolit după căderea comunismului şi să fie prima generaţie care a început să facă avocatură de business chiar în momentul în care lua naştere legea avocaturii.” - Florentin Ţucă
„Unui antreprenor tânăr i-ar spune să aibă răbdare, să nu înceteze să spere şi să nu-şi piardă încrederea, chiar şi atunci când totul i se pare potrivnic sau prea greu. Să rămână cu simţurile ascuţite, să fie pregătit să intervină rapid, să fie pregătit să se reinventeze dacă va fi nevoie. A fi antreprenor înseamnă a clădi, a aduce plusvaloare în societate şi a modela viitorul. I-aş zice să aibă grijă de ai lui, de angajaţi, să nu uite să rămână OM înainte de toate. Să se gândească la viitor şi la ce lasă în urmă, la cum va arăta businessul peste zeci de ani de zile. Să fie onest, smerit şi ataşat de rădăcinile sale.” - Gabriel Zbârcea
Mugur şi Costin Isărescu
acţionarii Măr SRL (Crama Isărescu)
Mugur Isărescu
Costin Isărescu
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a moştenit pasiunea pentru viticultură de la bunici şi în urmă cu mai bine de un deceniu a decis să transforme această pasiune într-o afacere. S-a întors pe meleagurile natale şi a investit în replantarea viţei-de-vie, în utilaje de producţie, dar şi în renovarea unui conac. În acest business i s-a alăturat şi fiul său Costin, 32 de ani. El este şi administrator al companiei Măr SRL, cea care operează Crama Isărescu şi care anual are vânzări de 3,5 mil. lei.
Astăzi, la Drăgăşani, familia Isărescu deţine atât peste 40 de hectare de viţă-de-vie, cât şi o cramă şi o pensiune cu sală de degustare. Vinurile realizate de Casa Isărescu se găsesc în reţelele de magazine Annabella, Auchan, Carrefour, Kaufland, Mega Image, Metro şi Selgros, conform datelor de pe site-ul companiei. Crama produce vinuri din soiurile Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc, Fetească Regală, Crâmpoşie selecţionată, Tămâioasă Românească, Merlot, Negru de Drăgăşani şi Syrah.
Ovidiu Şandor
fondator, Mulberry Development
Ovidiu Şandor
vânzarea cu circa 130 mil. euro a proiectului The Office, deţinut alături de NEPI, către Dedeman în 2019. În acelaşi timp, tot Ovidiu Şandor dezvoltă ISHO în centrul Timişoarei, primul mare proiect mixt din România, care include atât birouri, cât şi rezidenţial, un hotel, spaţii comerciale şi o parcare supraterană.
„Cea mai bună perioadă pe care am traversat-o ca şi companie au fost ultimii cinci ani. Am resimţit pozitiv efectele procesului de maturizare şi dezvoltarea constantă a economiei, de asemenea, profesionalizarea principalilor jucători din piaţă, dar şi a administraţiei – cel puţin în Timişoara şi Cluj –, maturizarea forţei de muncă sunt componentele economice care au ajutat businessurile cu strategii articulate“, a spus Ovidiu Şandor.
Antreprenorul s-a afirmat pe piaţa imobiliară locală începând cu septembrie 2006, când punea „piatra de temelie“ la prima clădire a proiectului de birouri City Business Center din Timişoara, iar cinci ani mai târziu a reuşit să semneze un contract estimat la circa 90 de milioane de euro pentru vânzarea a trei imobile finalizate şi alte două aflate în curs de dezvoltare.
Şandor a început să investească în piaţa imobiliară ca urmare a moştenirii primite de la tatăl său, cel care a condus timp de 20 de ani fabrica de confecţii Moda-Tim, pe care a ajuns să o controleze în 1997, la momentul privatizării.
Ca orice antreprenor însă, dincolo de business, are şi o serie de pasiuni mai mult sau mai puţin vizibile, după cum spune chiar el. Iar cea mai mare este arta contemporană, pe care a descoperit-o acum câţiva ani.
Pasiunea pentru artă l-a determinat pe Ovidiu Şandor să înfiinţeze în 2015 Fundaţia Art Encounters, o instituţie culturală independentă al cărei scop este acela de a susţine arta contemporană din România. Mai mult, el se implică în organizarea bienalei Art Encounters, ajunsă la cea de-a treia ediţie în 2019.
„Mereu am spus că România înseamnă, de fapt, două Românii. Una este reprezentată de sfera de Stat, unde avem aparatul administrativ, industriile şi firmele controlate de Stat, şi firmele private care lucrează pentru Stat. Aici e sfera unde avem lipsă de performanţă, consum mare de resurse, rezultate inexistente sau chestionabile, corupţie.”
Andrei Cionca
Andrei Cionca
Povestea CITR porneşte în 2000, când o echipă de jurişti şi economişti din Transilvania pune bazele unei societăţi de practicieni în insolvenţă. În 2006, acţionarii transformă mica societate de practicieni în Casa de Insolvenţă Transilvania. În prezent, compania este deţinută de Andrei Cionca (28%) şi Andreea Anghelof Cionca, Vasile Godîncă Herlea şi Paul Rudolf Vizental, care au în mod egal câte 24% din acţiuni fiecare. Pe lista fondatorilor se numără însă şi Radu Lotrean. În 2017 însă Insol Europe, organismul european al practicienilor în insolvenţă, numeşte primul preşedinte român, pe Radu Lotrean. CITR continuă să se dezvolte.
În 2008, ultimul an de boom economic, CITR are deja 6 filiale în ţară, îşi extinde portofoliul şi serviciile şi devine lider pe piaţa insolvenţei din România. Un an mai târziu, când abia izbucnise criza, e momentul de expansiune al CITR cu birouri noi în Bucureşti, Bihor, Sibiu, Braşov şi Timiş.
O schimbare majoră are loc în 2014, când se înfiinţează CITR Group, care oferă soluţii personalizate pentru companiile aflate în dificultate economică şi financiară; tot atunci, experţii în restructurare din CITR formează CIT Restructuring, CIT Resources ia naştere pentru acoperirea provocărilor din zona de investiţii, iar Casa de Insolvenţă Transilvania devine CITR. În acelaşi an deschide un nou birou, situat în Cluj, iar în 2018 apare primul birou internaţional în Cipru.
Augustin Oancea
fondatorul grupului din energie Tinmar
Augustin Oancea este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri locali. În 2001, el punea bazele grupului din energie Tinmar, una dintre cele mai mari zece afaceri antreprenoriale locale după cifra de afaceri din 2018. Prima tranzacţie cu energie a făcut-o în 2007. Unsprezece ani mai târziu, Tinmar Energy, cea mai mare companie din grup, s-a poziţionat în top zece cele mai mari companii din sectorul energiei electrice, cu afaceri de 1,65 miliarde de lei (circa 360 mil. euro).
Doru Lionăchescu
fondator, BT Capital Partners
Doru Lionăchescu
Doru Lionăchescu este membru în boardul Băncii Transilvania şi al BT Capital Partners, cea mai mare instituţie de credit după active de pe piaţa locală. Lionăchescu este cel care a fondat în 2006 Casa de Investiţii Capital Partners, firmă independentă de fuziuni şi achiziţii şi de finanţări corporative, cumpărată în 2016 de Banca Transilvania.
Înainte de a pune bazele Capital Partners, Doru Lionăchescu a lucrat mai bine de un deceniu în sistemul bancar, pentru ING, Citibank şi Bancpost. Prin Capital Partners, el a consiliat antreprenori români şi investitori în realizarea unor tranzacţii pe piaţa românească.
Marius Bîcu
managing partner, Unilact Transilvania
Marius Bîcu, 40 de ani, de meserie inginer IT, a preluat în 2002 fabrica de brânzeturi Unilact din localitatea Unirea (judeţul Alba) şi a dus brandul De la Ferma cu Omenie pe rafturile magazinelor lângă branduri internaţionale precum Hochland sau President (Lactalis). Fabrica din judeţul Alba produce telemea, brânză de burduf şi caşcaval. O parte din laptele care ajunge în fabrica de brânzeturi provine de la ferma proprie pe care Marius Bîcu tatăl, de meserie inginer chimist, a fondat-o în 1994. Unilact a avut în 2018 afaceri de 19 milioane de lei (4 mil. euro), produsele din fabrica din Alba ajungând şi în 11 ţări din Europa.
Daniel Badea
Daniel Badea
fondator, casa de avocatură Clifford Chance Badea
Casă de avocatură locală Badea & Asociaţii şi firma Clifford Chance, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de profil, au agreat să fuzioneze de
la 1 mai 2009, după ce începând cu anul 2006 firma condusă de Daniel Badea şi Nadia Badea activa drept partener local al firmei britanice. Daniel Badea a devenit atunci primul român partener într-o casă de avocatură din Magic Circle – top 4 companii britanice din domeniu.
Raul Ciurtin
proprietar, Prefera Foods
Raul Ciurtin
„Cea mai importantă lecţie de business învăţată este că echipa face diferenţa. Ideea de business este esenţială, dar oamenii care alcătuiesc echipa pot face diferenţa dintre succes şi eşec”, spune Raul Ciurtin, unul dintre cei mai importanţi antrepenori din sectorul alimentar. El crede că determinarea, asumarea deciziilor şi atragerea de resurse sunt elemente-cheie pentru succesul în business şi recomandă antreprenorilor să înveţe continuu şi să inoveze pentru a avea succes.
„Cred că permanent, în multe domenii, vor exista oameni deosebiţi şi companii care în România vor şti să facă diferenţa! Cred că încă există domenii în care şcoala şi educaţia pot să aducă în faţă oameni cu adevărat valoroşi.”
„Cea mai importantă lecţie de business învăţată este că echipa face diferenţa. Ideea de business este esenţială, dar oamenii care alcătuiesc echipa pot face diferenţa dintre succes şi eşec.”
Cinci antreprenori, creatori ai Softronic Craiova
Softronic, singura fabrică producătoare de rame şi locomotive electrice din Europa de Est, controlată de cinci antreprenori români printre care şi Ionel Ghiţă, preşedintele companiei, a pornit de la fabricarea unor contoare pentru modernizarea unor locomotive noi, iar în 2010 pe porţile fabricii din Craiova ieşea prima locomotivă „made in România“. Prima locomotivă a ajuns în flota CFR Călători, însă ulterior Softronic a trimis locomotive şi în Suedia. În 2018, Softronic a ajuns la o cifră de afaceri de peste 100 mil. lei. Acţionarii Softronic sunt Ionel Ghiţă (25%), Ion Gîrniţă (25%), Augustin Popescu (25%), Oana Miulescu (16%) şi Cătălin Iosub (6%), arată datele de pe platforma Confidas.
Dan Ştefănescu
Dan Ştefănescu
CEO şi proprietar al distribuitorului de telefoane mobile şi tablete Gersim Impex
În 2002, Dan Ştefănescu punea bazele Gersim Impex, companie care avea să devină peste ani cel mai mare distribuitor local de telefoane şi tablete, cu afaceri de 150 mil. euro în 2018. Pe o piaţă a tehnologiei în continuă ascensiune, Gersim a accelerat creşterea mai ales începând cu anul 2011, o creştere care a continuat pe fondul exploziei înregistrate de piaţa de smartphone-uri. Compania are contracte de distribuţie cu jucători precum Samsung, Lenovo, LG, Sony şi Alcatel.
Nicoleta Iordan şi Şerban Radu
fondatorii Cărtureşti
„Cărtureşti a apărut din pasiune şi din necesitate în egală măsură. Şi din convingerea a doi oameni că iubirea lor pentru cărţi, muzică şi filme bune este împărtăşită de mult mai mulţi oameni decât părea atunci, în anii 2000, la prima vedere“, povestea recent Nicoleta Iordan, fondatoarea Cărtureşti, începuturile businessului.
Prima librărie a fost deschisă în anul 2000 pe strada Edgar Quinet din Bucureşti la nr. 9. Ea funcţionează şi astăzi. O a doua a urmat doi ani mai târziu, de data aceasta mult mai mare, pe strada Pictor Arthur Verona, într-o frumoasă casă de secol XIX, aparţinând familiei Sturdza. În 2005 începe expansiunea în ţară, iar apoi aceasta continuă. Astfel că în prezent reţeaua este liderul pieţei de profil din România, cu afaceri de 29 mil. euro în 2018 cu aproape 30 de librării.
Printre unităţile flagship ale brandului se numără Cărtureşti Carusel, din centrul istoric al Bucureştiului, librăria fiind inclusă de multe publicaţii străine în topul celor mai frumoase din lume.
Sunt deja aproape 20 de ani de când sub peniţa Nicoletei Iordan şi a partenerului ei de afaceri Şerban Radu au fost scrise primele pagini din povestea afacerii Cărtureşti, iar romanul continuă să se scrie cu capitole despre librării în ţară sau peste graniţă, la Chişinău. Momentan cei doi antreprenori nu au planuri să ia Europa cu asalt, urmând să îşi canalizeze atenţia pe piaţa din România.
Numele businessului a apărut dintr-o asociere cu cetatea cărţilor. După modelul Bucureştiului, al cărui nume vine de la cetatea lui Bucur.
