Caută doar în titlu
Companii

Vlad Boeriu, Deloitte: Ce factori ar putea influenţa activitatea companiilor anul viitor

Economiile lumii par a fi rezistat onorabil în faţa provocărilor generate de pandemia de COVID-19, datorită mobilizării financiare fără precedent a celor mai puternice state şi a organizaţiilor internaţionale şi, mai ales, a concesiilor masive privind îndatorarea, abordare opusă celei din criza precedentă, când s-a mizat pe austeritate. Cu toate acestea, îngrijorările persistă din cauza incertitudinii încă ridicate cu privire la evoluţia pandemiei, dar şi a capacităţii statelor de a menţine stimulentele acordate pentru susţinerea economiei. Pentru mediul de business românesc, necunoscutele anului 2021 provin din cel puţin trei mari direcţii: politica fiscală a Uniunii Europene, evoluţia Brexit şi, pe plan intern, gestionarea dezechilibrului bugetar.

Pentru economiile Uniunii Europene, perspectiva este pozitivă, având în vedere că, după negocieri intense, statele membre au ajuns la un acord cu privire la bugetul multianual care, pentru exerciţiul financiar 2021 – 2027, depăşeşte 1.800 de miliarde de euro, aproape dublu faţă de cel anterior. Acesta cuprinde şi planul de redresare, în valoare de 750 de miliarde de euro, convenit pentru a ajuta economiile europene să limiteze efectele crizei generate de pandemie. Aşadar, necesarul de finanţare poate fi considerat asigurat, dar succesul planului va depinde de capacitatea statelor membre de a atrage şi de a utiliza eficient aceste fonduri.

 

Planurile fiscale ale Comisiei Europene, efecte pe termen mediu

O absorbţie optimă a fondurilor europene impulsionează şi activitatea mediului de afaceri care, însă, trebuie să ţină cont şi de măsurile pe care autorităţile europene le au în vedere pentru a asigura rambursarea împrumutului contractat de Comisia Europeană de pe pieţele financiare pentru a alimenta planul de redresare de 750 de miliarde de euro. Împrumutul este prevăzut a fi rambursat începând din 2028 (pe o perioadă de 30 de ani), dar, până atunci, este necesară extinderea resurselor proprii ale Comisiei, care plănuieşte, în acest sens, taxarea anumitor sectoare sau a marilor companii. Cele mai vehiculate măsuri sunt impunerea unei taxe pe plasticul nereciclat, aplicabilă de la 1 ianuarie 2021, taxarea companiilor din domeniul digital, dar şi penalizarea aspră a acestora pentru încălcarea regulilor de concurenţă (până la 10% din cifra de afaceri globală), o taxă pe emisiile de carbon impusă importurilor pe piaţa unică şi extinderea taxei pe emisiile poluante.

Aceste taxe ar trebui implementate pe parcursul următorului exerciţiu financiar, dar este dificil de estimat un moment anume, având în vedere mecanismele greoaie de decizie la nivel european. Cu toate acestea, mai devreme sau mai târziu, îşi vor pune amprenta asupra activităţii companiilor şi a preţurilor pentru consumatorii finali, inclusiv a celor din România.

 

Acordul post-Brexit rămâne indecis, cu doar câteva zile înainte de termenul limită

Suplimentarea surselor proprii ale Comisiei Europene este cu atât mai necesară în contextul ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar, unul din contributorii majori la bugetul UE. Dar, dincolo de golul lăsat la bugetul european, Brexit-ul afectează semnificativ companiile europene care au relaţii de afaceri cu cele din Marea Britanie, cu atât mai mult cu cât riscul unei rupturi fără un acord comercial care să stabilească relaţiile ulterioare dintre cele două părţi pare inevitabil (mai sunt doar câteva zile până la 31 decembrie, dată la care expiră perioada de tranziţie stabilită prin acordul de retragere intrat în vigoare de la 31 ianuarie 2020).

Oficialii din ambele tabere încă transmit mesaje încurajatoare cu privire la încheierea unui acord, dar, în paralel, continuă să îşi consolideze „planurile de urgenţă” pentru că, în caz de eşec, după 1 ianuarie 2021, Marea Britanie va fi considerat stat terţ în relaţiile comerciale şi de orice altă natură cu statele membre UE, ceea ce presupune, în linii mari, reguli comerciale mai stricte (formalităţi vamale, taxe, TVA, accize), restricţii pe piaţa muncii şi limitarea liberei circulaţii a persoanelor.

Companiile româneşti care au relaţii de afaceri cu parteneri britanici trebuie să ţină cont de toate aceste aspecte şi să ia măsurile necesare pentru a limita potenţialele efecte nedorite asupra activităţii lor în cazul unui Brexit fără acord, dar chiar şi în cazul tot mai puţin probabil al încheierii unui acord, pentru că, de la 1 ianuarie 2021, regulile se schimbă oricum.

 

Sprijinul pentru mediul de afaceri, necesar şi în 2021

Pe plan intern, principala provocare a anului 2021 va fi legată de gestionarea deficitului bugetar, în condiţiile în care este recomandată menţinerea facilităţilor acordate mediului de afaceri în contextul pandemiei, iar înăsprirea fiscalităţii nu poate fi luată în calcul, având în vedere estimările privind evoluţia pandemiei şi ritmul lent de recuperare a economiilor europene şi, implicit, a celei româneşti.

La nivel european au fost anunţate, deja, noi măsuri monetare şi fiscale de stimulare a economiilor, iar derogarea de la regulile fiscal-bugetare (limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB) a fost extinsă pentru 2021. Şi autorităţile române au anunţat extinderea unor facilităţi şi au urgentat adoptarea unor măsuri solicitate de mai multă vreme de mediul de afaceri (consolidarea fiscală, deducerea pierderilor din facturile neîncasate, beneficii neimpozabile pentru angajaţi, recuperarea TVA pentru facturile mai vechi de un an neîncasate de la persoanele fizice etc.).

Reducerea deficitului bugetar, estimat la 9,8% din PIB în 2020 de către Consiliul Fiscal, este necesară, dar ar trebui realizată pe baza eficientizării cheltuielilor şi prin creşterea colectării veniturilor la bugetul de stat, posibilă în condiţiile implementării măsurilor anunţate referitoare la digitalizarea administraţiei fiscale şi combaterea evaziunii fiscale. Rămâne de văzut însă ce vor decide autorităţile în această privinţă.

Aşadar, anul 2021 se anunţă provocator, iar mediul de afaceri trebuie să îşi ia toate măsurile necesare pentru a limita efectele factorilor perturbatori şi a beneficia de toate facilităţile pe care le va avea la dispoziţie.

 

Material de opinie de Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România


 

Companii - care are si subcategorii
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.