Deşi este bine poziţionată din punctul de vedere al suprafeţei ocupate cu viţă-de-vie, aflânduse pe locul 10 în lume, România nu îşi exploatează suficient potenţialul, astfel încât să reuşească să-şi impună vinurile pe alte pieţe.
În condiţiile în care alte state au deprins de ani de buni "arta" de a face bani din exportul de vin, România rămâne doar novice, mulţumindu-se doar să tatoneze.
Spre comparaţie, cel mai mare exportator din lume este Italia, care are o suprafaţă cu viţă-de-vie de aproape 800.000 de hectare de 4 ori mai mare faţă de cea a României şi volume vândute la export de 20,6 mil. hl, de 200 de ori mai mari.
Cu o piaţă europeană în care Franţa, Spania şi Italia îşi dispută supremaţia, producătorii români au încercat să-şi găsească salvarea în China şi Japonia, însă livrările sunt extrem de mici.
Se poate mai mult ?
Valoric, anul trecut exportul de vin al României s-a ridicat la 13-14 mil. euro (valoarea diferă în funcţie de sursa care oferă datele), însă în 2011 ar putea să crească având în vedere că numai în primele şase luni a fost de 8 mil. euro.14 mil. euro reprezintă vânzările a 930 de modele Duster produse de uzina Dacia într-o singură zi. Companiile din domeniu spun că mare parte din producţie merge pe piaţa internă, România fiind o piaţă a vinului mare, de aceea rămâne puţin vin de exportat. Potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vin din România, consumul s-a ridicat anul trecut la aproape 17 litri pe cap de locuitor, în scădere comparativ cu 2009. Cel mai ridicat consum a fost atins în anul 2000, de 29 de litri pe cap de locuitor.
Totodată profiturile aduse de vinul vândut în România sunt mai mari decât cele de la export, după cum spunea recent pentru ZF Dan Muntean, directorul general al Halewood România, aceasta fiind o altă cauză pentru care producătorii preferă să rămână acasă. Compania este unul dintre cei mai mari exportatori de vin, livrările externe aducând 40% din cifra de afaceri adică 3,5 mil. euro.
Creşterea exporturilor s-ar putea face prin investiţii în promovarea vinurilor atât de către autorităţi, cât şi de către companiile private.
Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), spunea că România nu este un brand ca ţară viticolă, nefiind promovată ca atare, iar "Ministerul Agriculturii nu şi-a făcut o prioritate din promovare".
De asemenea, vinurile româneşti ar putea să fie cunoscute de străini chiar la ele acasă dacă producătorii ar putea atrage mai mulţi turişti la crame.
În 2010, spre exemplu, aproximativ jumătate din cei peste 100.000 de oameni care au mers la degustări în cramele româneşti au fost turişti străini."Patria turismului viticol", Bordeaux, una dintre cele mai cunoscute zone viticole din lume şi cea mai mare din Franţa, primeşte anual aproape 3 milioane de turişti.
O piaţă în scădere
Piaţa vinului este de aproximativ 350 mil. euro, ajungând la această valoare după ce în urmă cu trei ani era de circa 450 mil. euro. Cei mai mari jucători pe piaţa vinului sunt Murfatlar, Cotnari, Jidvei, Vincon, Halewood şi alţii.
Conform unei analize a ZF pe baza datelor existente pe site-ul Ministerului de Finanţe, primele 20 de companii din domeniul producţiei vinului au raportat anul trecut afaceri de peste 177 de milioane de euro, în scădere cu 6,8% comparativ cu nivelul de aproximativ 190 de milioane de euro în 2009.
Piaţa este extrem de fragmentată având în vedere că liderul - Murfatlar - nu a reuşit să spargă pragul de 30 de milioane de euro.
Producţia de vin se ridică anul acesta la circa 6,5 mil. hectolitri, cu 30% mai mult comparativ cu 2010, potrivit datelor Patronatului Naţional al Viţei şi Vinului (PNVV).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
