Nivelul ridicat al accizelor din industria băuturilor alcoolice a determinat prăbuşirea a două categorii de băuturi alcoolice, cele intermediare şi fermentate, dar şi stagnarea altor tipuri de băuturi precum vinurile, berea şi băuturile spirtoase, potrivit lui Tudorel Baltă, preşedintele organizaţiei patronale VINROM.
VINROM este o organizaţie patronală a producătorilor de vin, produse pe bază de vin şi băuturi alcoolice distilate şi are aproximativ 27 de membri printre care Trust LF(Focşani), Vinexport (Focşani), Vinalcool (Galaţi).
Baltă este de părere că nivelul ridicat al taxării a redus avantajul competitiv al producătorilor autohtoni şi că producţia "gri" a micilor gospodării, care este în creştere, este cauza scăderii volumelor băuturilor comercializate legal.
Potrivit preşedintelui VINROM nivelul accizei la băuturi intermediare (aperitive, vermuturi, băuturi pe bază de vin, în general produse cu concentratie alcoolică între 15-22 grade) a crescut de la 65 euro/hectolitru la 165euro/hl de la 1 iulie 2010, una dintre cele mai ridicate cote din Europa.
El spune că efectele acestei majorări s-au văzut în timp, sumele colectate din accize au scăzut la 3 milioane de euro în 2011, de la 25 de milioane în 2009, iar unele companii au fost nevoie să modifice reţeta special pentru România pentru a intra la o categorie de accizare mai mică.
De asemenea, introducerea accizării băuturilor fermentate în valoare de 100 de euro/hl produs, a determinat scăderea producţiei de la aproximativ 100 de milioane litri/an la 0,5 milioane de litri/an, potrivit datelor furnizate de Baltă.
El afirmă că în România consumul este de patru ori mai mic decât în Bulgaria, deoarece nivelul accizei de la vecini este aproape de minimul impus de Uniunea Europeană.
"Statul român pierde în fiecare an sume de circa 45 de milioane de euro din accize şi TVA din categoriile de băuturi intermediare şi fermentate şi circa 60 de milioane de euro din piaţa băuturilor spirtoase", a afirmat Baltă.
El a adăugat că dacă România ar scădea acciza cu 25%, la acelaşi nivel cu cel al Bulgariei, consumul legal ar creşte cu 50-100%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
