♦ Brandurile româneşti ar putea să se regăsească în număr tot mai mare pe rafturile magazinelor, alături de nume internaţionale consacrate, şi ar putea ieşi mai mult la export, dacă ar exista parteneriate puternice între micii şi marii jucători din industrie, dar şi dacă ar primi susţinerea statului în promovarea produselor pe pieţele externe ♦ Acesta este mesajul pe care l-au transmis mai mulţi antreprenori şi directori de companii prezenţi la videoconferinţa ZF Branduri româneşti.
În acelaşi timp, tendinţa de a consuma produse locale, accentuată cu precădere în perioada de debut a pandemiei, a adus un suflu de optimism în rândul antreprenorilor români, care au găsit puterea de a se reinventa prin soluţii care să le ofere o cât mai mare stabilitate în contextul actual.
„Anul trecut am încercat serios să ne extindem în Polonia, dar nu am reuşit. Aşa am luat decizia de a consolida businessul de aici. A fost o alegere foarte bună pentru că acum ne-ar fi fost greu să susţinem afacerea din Polonia din toate punctele de vedere. Pandemia ne-a arătat că este momentul să ne ducem către cât mai multe direcţii în România. Considerăm că anul acesta şi în 2021 trebuie să fim cât mai stabili aici“, a spus Radu Savopol, cofondatorul lanţului de cafenele 5 to Go, prezent în cadrul videoconferinţei ZF Branduri româneşti, organizată luni de Ziarul Financiar în parteneriat cu CEC Bank, Domeniile Avereşti, 5 to Go şi Aqua Carpatica.
Din perspectiva lui Dragoş Militaru, managerul care conduce Kandia Dulce, cel mai mare producător de ciocolată de pe plan local, asocierea între producători reprezintă un element esenţial în dezvoltarea unui brand şi poate contribui semnificativ la creşterea vizibilităţii în piaţă.
„Asocierea este o cheie pentru dezoltarea unui brand. Avem şi o datorie morală să colaborăm între noi, producătorii locali, să găsim soluţii inteligente, să facem bani împreună şi să ajutăm economia locală. Trebuie să investeşti şi să integrezi foarte mult local. O dramă pe care o trăim acum este aceea că nu găsim furnizori locali de materii prime. Sub 10% din valoarea materiilor prime şi a ambalajelor achiziţionate vin din România. Facem eforturi să găsim cât mai multe materii prime aici, dar trebuie dezvoltată toată verticala industriei“.
Parteneriatele sunt extrem de importante şi din perspectiva lui Marius Perşinaru, cel care a ocupat până la începutul acestui an funcţia de director general al companiei din energie Schneider Electric România şi Republica Moldova şi care dezvoltă în parteneriat cu Gheorghe Moja, un asociat originar din comuna Bran, brandul de suc Măr de Bran, ale cărui baze au fost puse în 2011.
„Parteneriatele sunt mai mult decât importante mai ales pentru brandurile tinere. Mă refer şi la parteneriatele pe verticală, cele care cuprind tot lanţul valoric, de la furnizori şi până la distribuţie, şi la cele pe orizontală, între producători de acelaşi tip ca tine. Lupta cu marii producători este foarte serioasă şi o firmă mică trebuie să se lupte foarte mult să intre în piaţă. Consumatorii caută branduri în care au încredere, iar lucrul acesta se construieşte în timp şi cu investiţii“.
Mircea Turdean, CEO şi acţionar al Farmec Cluj, cel mai mare producător local de cosmetice, consideră că parteneriatele cu marii retaileri s-au reflectat mult în imaginea companiei pe care o conduce, dar şi în valoarea cifrei de afaceri. Însă marea provocare rămâne exportul, segment în care statul ar trebui să se implice mai mult.
„La export facem tot ce putem ca brandul Gerovital să fie cunoscut, dar intervenţia statului la acest lucru este zero. Ar trebui să existe parteneriate la nivelul Camerei de Comerţ, investiţii în promovare. Ambasadele ar trebui să ajute la creşterea vizibilităţii produselor româneşti pe pieţele externe. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, categoric am putea să mergem la export de la 3-4% din producţie cât suntem acum, la 50% în următorii 2-3 ani“.
Exportul reprezintă principala cale prin care o companie poate să crească foarte mult, acest lucru reprezentând şi o măsură a performanţei unui brand şi a unei companii, potrivit Ruxandrei Hurezeanu, fondatoarea Ivatherm, companie care produce dermatocosmetice cu apă termală de la Herculane.
„Vrem să ajungem să exportăm 90% din producţie şi 10% consum local. Aşa este şi cazul marilor companii. Piaţa locală, cel mai des, este foarte mică. Ca să creşti trebuie să exporţi. Pe de altă parte e o măsură a performanţei unui brand şi a unei companii. Momentan balanţa nostră este de 30-40% export, şi vom încheia anul cu o creştere de 34% în condiţiile în care piaţa din România a crescut cu 14% pentru businessul nostru“.
Un alt domeniu în care există loc de creştere atât pe plan intern, dar mai ales pe plan extern este cel al vinurilor, România fiind cunoscută în acest moment mai mult ca exportator de materie primă.
„Vinul românesc are potenţialul de a deveni un brand pentru consumatorul străin. Atâta timp cât există nişte soiuri româneşti precum zgihara, busuioaca, cu un potenţial enorm. Astăzi, România este cunoscută mai mult ca exportator de vin vrac, materie primă. Apetitul pentru vinul românesc pe pieţele străine există, dar trebuie să începem să investim în brand“, spune Rareş Florea, country manager Domeniile Avereşti, din zona Moldovei, business deţinut de Constantin Duluţe, unul dintre cei mai putenici antreprenori români.
Radu Savopol, cofondator 5 to Go
►Anul trecut am încercat serios să ne extindem în Polonia, dar a fost dificil. Nu am reuşit să facem lucrul acesta. În schimb, am făcut nişte conexiuni foarte bune. Am găsit fabrici care pot să producă diverse lucruri pentru noi.
►Am luat decizia de a consolida pe piaţa locală. A fost o decizie foarte bună pentru că acum ne-ar fi fost greu să susţinem businessul din Polonia din toate punctele de vedere. Nu este momentul să ne ducem către mai multe direcţii. Considerăm că anul acesta şi în 2021 trebuie să fim cât mai stabili pe plan local.
►Avem 190 de cafenele în România. Am reuşit să deschidem în plină pandemie pentru că a fost o oportunitate. S-au închis businessuri, au apărut foarte multe spaţii la închiriat. Am reuşit să finanţăm trasferul mai multor cafenele sub umbrela 5 to Go. Am pus accent pe dorinţa oamenilor de a veni pe zona antreprenorială. Oamenii îşi doresc să lucreze pentru ei, să plece din corporaţii şi să ştie că au un business al lor, cu tot ce înseamnă protecţia unei francize.
►În următorii trei ani putem ajunge 400-500 de de unităţi 5 to Go. Suntem undeva la 35% acoperire în România.
►În cinci ani, vreau să dezvolt şi alte branduri plecând de la 5 to Go. Cât despre acesta din urmă, îl văd ieşit cel puţin în trei ţări din zona est-europeană. Perioada este destul de tulbure, dar îmi doresc să fie un brand îndrăgit care să fie dinamic, tot timpul să vină cu ceva nou.
Rareş Florea, country manager Domeniile Avereşti
► Începând din 2005, de când am preluat afacerea, am investit în defrişarea şi replantarea viei. Avem 650 hectare la Huşi şi suntem în continuă extindere. Via este pregătită pentru recoltare atât manuală, cât şi mecanizată. De câţiva ani recoltăm mecanizat.
►Consider că mai este loc de crame noi pe piaţă. Şi acum apar crame noi. Este adevărat că sunt mici, cele de tip boutique, cu 10-30 de hectare. Când vorbim de cele mari, aici este o competiţie mai ridicată.
►Anul acesta nivelul precipitaţiilor a fost foarte redus. Partea bună a lucrurilor e că o să avem o calitate la vinuri foarte bună, dar o să avem o producţie scăzută.
►De anul trecut am început să mergem mai mult în afara ţării. Astăzi exportăm în 13 ţări din Europa, cât şi în SUA sau China. Ne axăm foarte mult pe partea de comunitate românească. Românii din afara ţării sunt ambasadorii noştri.
►Vinul românesc are potenţialul de a deveni un brand pentru consumatorul străin. Există nişte soiuri româneşti, zgihara, busuioaca, cu un potenţial enorm. Astăzi, România este cunoscută mai mult ca exportator de vin vrac, materie primă. Apetitul pentru vinul românesc pe pieţele străine există, dar trebuie să începem să investim în brand.
►Sper ca în următorii cinci ani să ajungem cu Domeniile Avereşti să vindem în aproape 60 de ţări din Europa, Asia şi SUA. În momentul în care nu depinzi de o singură piaţă, şi riscul este mult mai ponderat.
Rucsandra Hurezeanu, fondatoare Ivatherm
►Industria în care activez este o industrie destul de firavă, cu mai puţin de 10 jucători locali cu peste 1 mil. euro cifră de afaceri, adică foarte puţin. Nu există profesionişti, nu există unităţi de producţie.
►Noi producem momentan în Franţa. Dacă ar fi să produc local, lucru la care ne gândim de mai multă vreme, în primă fază aş aduce specialişti francezi care să formeze echipa locală aşa încât să devenim competitivi. Ca să vinzi afară trebuie să fii competitiv cu marii lideri globali din domeniu.
►Vrem să ajungem să exportăm 90% din producţie şi doar 10% să fie consum local. Aşa este şi cazul marilor companii. Piaţa locală este cel mai des foarte mică. Ca să creşti trebuie să exporţi. Pe de altă parte, acest lucru reprezintă şi e o măsură a performanţei unui brand şi a unei companii.
►Momentan balanţa nostră este de 30-40% export. Vom încheia anul cu o creştere de 34% a businessului în condiţiile în care piaţa din România a crescut cu 14%.
►Ne dorim să intrăm şi în Europa de Est. Acum vindem pe pieţele emergente. China probabil va fi cea mai mare piaţă a noastră, iar câştigul de acolo ne va ajuta să dezvoltăm un brand internaţional şi ne va permite să constuim o unitate locală de producţie.
Monica Cadogan, fondatoare Vivre
►Cred foarte mult în asocierea de branduri. Ele consolidează lucrurile în mintea consumatorului. Asocierea nu ştirbeşte din popularitatea unui brand, ci le poate face să crească împreună. În pandemie am extins modelul de business în formula de asociere tip marketplace unde alte branduri din aceeaşi industrie au acces la consumatorii de pe site-urile noastre.
►Brandul este fundamental. În online contează să poţi reţine atenţia consumatorului. Este important să se investească continuu în branding. Brandul poate şi trebuie să explice ce faci tu. El este echivalent cu experienţa consumatorului care intră în contact cu tot ecosistemul tău. Este un proces complex, care reflectă personalitatea organizaţiei, modul cum oamenii care o compun înţeleg strategia.
►2020 ne-a forţat să ne focusăm mai puternic pe companie, pe ceea ce facem. Orice trebuie să facem e mai bine să pornească din interior, pentru că acolo este know how-ul, la consumatori şi la colegii noştri, cei care fac toată activitatea, cei care compun brandul şi toată filosofia businessului.
Marius Perşinaru, fondator Măr de Bran şi consultant pentru afaceri româneşti
►Parteneriatele sunt mai mult decât importante mai ales pentru brandurile tinere. Mă refer şi la parteneriatele pe verticală - cele pe întregul lanţ valoric, de la furnizori şi până la distribuţie, şi la cele pe orizontală, între producători de acelaşi tip.
►Încercăm să promovăm pe piaţă un brand care se bazează pe istoria locală, dar vrem să facem acest lucru printr-un mod foarte actual. Am avut norocul să găsim de la început un parteneriat important care ne-a ajutat să intrăm puternic în piaţă, după care am început să creştem organic.
►Consumatorul alege încrederea într-un brand, lucru dictat foarte mult de promovarea pe canalele de publicitate. Noi vindem cam 80% din toată producţia de suc de mere în Capitală. Partenerul care ne-a ajutat să facem distribuţie este preponderent în Bucureşti.
►Pandemia m-a învăţat că din când în când trebuie să te opreşti, să te dai un pic înapoi, şi să îţi reevaluezi businessul, chiar dacă asta înseamnă să-l refaci, să-l restructurezi, să-l aşezi pe alte baze. Este interesantă adaptabilitatea. În momentul în care cultura organizaţională te sprijină să fii agil, ai şanse mult mai mari să te redresezi la noile condiţii de piaţă.
Şerban Radu, cofondator Cărtureşti
►Un brand puternic ia in calcul două aspecte: să facă ceva bine, iar consumatorul să ia act de acest lucru. Publicul este din ce în ce mai solicitant din toate punctele de vedere. Este o aşteptare normală, este direcţia în care merge lumea.
►Noi am pornit de la ce ne plăcea să facem şi ne-am gândit ce ne-ar plăcea să facem pentru comunitate. Aşa ajungem la ideea de parteneriate. O provocare este parteneriatul cu Mega Image unde avem un stand de carte, dar care nu oferă toată experienţa Cărtureşti. Există doar o selecţie de produse, este o chestiune de convenienţă. Cred că ce facem noi ar trebui să fie parte din dieta zilnică - film, carte, muzică. Dacă te gândeşti că ce mânănci te face să funcţionezi bine fizic, atunci ce citeşti, ce asculţi, face parte din dieta culturală, emoţională.
►2020 ne-a dus la introspecţie. În momentul în care formele variaza la exterior te duci către esenţă şi redefineşti formele. Interesant a fost că dacă noi am ajuns repede la o viziune, restul ecosistemului s-a mişcat mai greu, lucru care m-a învăţat să am un pic mai multă răbdare cu restul de participanţi.
Dragoş Militaru, director general Kandia Dulce
►Trebuie să investeşti şi să integrezi foarte mult local. O dramă pe care o trăim este aceea că nu găsim furnizori locali de materii prime. Acum, sub 10% din valoarea materiilor prime şi a ambalajelor achiziţionate vin din România. Facem eforturi să găsim cât mai multe materii prime aici, dar trebuie dezvoltată toată verticala industriei. A existat o bună tradiţie pe industria de dulciuri şi ea poate fi reconstruită.
►Există potenţial pentru dublarea producţiei de alimente. Noi avem toată disponibilitatea să ne extindem, să cumpărăm teren pentru o nouă unitate de producţie, să cumpărăm linii noi. Reorientarea către produsele româneşti ne este favorabilă şi trebuie să profităm de moment.
►Asocierea este o cheie pentru dezoltarea unui brand. Avem şi o datorie morală să colaborăm între noi, producătorii locali, să găsim soluţii inteligente să facem bani împreună şi să ajutăm economia locală.
►În perioada de pandemie am reorientat bugetele de marketing către marketing digital. Am mizat pe emoţie. Am promovat unitatea românilor din toate colţurile lumii printr-un ambalaj cu reprezentări din ţările respective.
Mircea Turdean, CEO şi acţionar al Farmec Cluj
►2020 ne-a învăţat să ne adaptăm. La începutul iernii ne-am dat seama că toată piaţa de cosmetice va înregistra o scădere, lucru care s-a întâmplat. Atunci ne-am reorientat către o altă linie de business, cea de dezinfectanţi.
►Ne-a ajutat faptul că suntem o companie relativ mică faţă de multinaţionale, foarte dinamică, atentă la piaţă şi care ia toate deciziliile în funcţie de evoluţia pieţei. În momentul în care apare o situaţie de criză, toate strategiile companiei se pliază după situaţia la zi şi începem să lucrăm la strategii noi pentru a putea să supravieţuim. Cheia este că în orice criză trebuie să găsim soluţii pentru a ne adapta.
►Avem în dezvoltare parteneriate cu marii retaileri, nu numai relaţii comerciale, şi acest lucru se vede foarte bine în imaginea companiei şi pe creşterile în cifra de afaceri. În viitorii cinci ani aş vrea să văd un parteneriat mult mai serios cu statul.
►Pe plan local suntem puternici. La export facem tot ce putem ca brandul Gerovital să fie cunoscut, dar intervenţia statului la acest lucru este zero. Ar trebui să existe parteneriate la nivelul Camerei de Comerţ, investiţii în promovare. Ambasadele ar trebui să ajute la creşterea vizibilităţii produselor româneşti pe pieţele externe. Dacă acest lucru s-ar întâmpla categoric am putea să mergem la export de la 3-4% din producţie cât suntem acum, la 50% în următorii 2-3 ani.
cristina.bellu@zf.ro
