Caută doar în titlu
Companii

Urmează videoconferinţa ZF Agricultura într-o nouă etapă, miercuri 21 octombrie: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii? Pandemia şi seceta au fost provocări la care antreprenorii s-au adaptat şi au gândit noi planuri de menţinere pe piaţă sau de dezvoltare

Cum a schimbat anul 2020 trendul agri­culturii şi cum a influenţat digitalizarea forţată activităţile companiilor din agro­businessul românesc sunt întrebări la care vor răspunde oamenii de afaceri implicaţi în acest sector, traderii de cereale, distribuitorii de inputuri, dezvol­ta­torii de soluţii digitale, ban­cherii şi reprezentanţii unor instituţii ale statului prezenţi la videoconferinţa ZF Agricultura într-o nouă etapă: cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii?

Evenimentul va avea loc miercuri  21 octombrie online de la 09:30 pe zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar.

Pandemia de COVID-19, care a venit cu restricţiile de circulaţie, măsurile de dis­tan­ţare socială, costuri noi pentru echi­pamente de protecţie în rândul anga­ja­ţi­lor şi soluţii de igenizare, şi seceta pre­lun­g­ită, care a afectat mare parte din culturi, re­ducând producţiile la jumătate în unele ca­z­uri, au fost provocări la care antre­pre­no­rii români s-au adaptat şi au gândit noi pla­nuri de menţinere pe piaţă sau de dezvol­tare.

În lipsa fondurilor pentru despă­gu­bi­r­ea culturilor afectate de secetă, pe care Ministerul Agriculturii le-a promis, însă procedurile birocratice sunt de du­rată, fermierii au discutat cu traderii de in­puturi prelungirea termenului de pla­tă, au discutat cu băncile amânarea plă­ţii ratelor ori şi-au adâncit pierderile în spe­ranţa că anul agricol 2021 va fi mai bun.

„Acum trebuie să reînsămânţăm, cu speranţa că 2021 va fi mai bun, este datoria noastră“, spunea recent Robert Erdei, preşedintele Cooperativei Agricole Erdei din judeţul Bihor, formată din şapte fermieri care produc cereale în localitatea Salonta din judeţul Bihor. Compania investeşte în acest an 3,4 milioane de euro într-o fabrică de nutreţuri combinate şi susţine că a fost provocator să aducă utilaje din afara ţării, însă nu imposibil, doar că s-a prelungit termenul de execuţie a proiectului.

Totuşi, sunt şi mici fermieri care au fost mai puţini optimişti şi au oprit temporar activitatea, iar unii care aveau afaceri cu integrate, ce cuprindeau şi ramura zootehnică, au scos la vânzare pe Facebook sau pe OLX ferme de bovine, cu animale, grajduri şi utilaje. Un fermier din Harghita, spre exemplu, vindea ferma cu numai 54.000 de lei, după ce a acumulat pierderi de 30.000 de lei vară. Chiar şi ministrul Agriculturii, Adrian Nechita Oros, spunea anterior că „o secetă ca aceasta nu a mai fost văzută de zeci de ani.“

În prezent, una dintre cele mai arzătoare nevoi ale fermierilor este găsirea unei surse de finanţare să meargă mai departe, altfel, fără sprijin, ei o să producă mai puţin, iar România ar putea deveni şi mai dependentă de importuri şi deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare ar putea fi o problemă de siguranţă alimentară.

La laptele praf suntem dependenţi de importuri, căci fabricile care-l produceau anterior s-au închis şi mai sunt puţine unităţi care-l fac, deoarece este scump să îl produci şi patronii fabricilor preferă să facă iaurt, smântână sau unt, spun reprezentanţii din această piaţă. Ei adugă că este totuşi mai simplu să depozitezi şi să păstrezi laptele praf.

Companii - care are si subcategorii
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.