♦ România are peste 430.000 de microîntreprinderi şi alte peste 50.000 de afaceri mici şi mijlocii ♦ Prin comparaţie, sunt doar 1.667 de afaceri mari, adică 0,3% din totalul din economie, arată o analiză a Comisiei Europene ♦ IMM-urile angajează aproape două treimi din totalul salariaţilor, restul fiind pe statele de plată ale marilor jucători.
„Numărul de angajaţi din IMM-urile din România a crescut cu 7% în ultimii cinci ani, respectiv în perioada 2014-2018. Totuşi, productivitatea medie a acestor afaceri mici şi mijlocii este de 15.100 de euro, mult sub media UE, care se situează la circa 44.600 de euro“, se arată într-un raport al Comisiei Europene.
Trebuie ţinut însă cont de faptul că în perioada 2017-2018 valoarea adăugată a IMM-urilor a crescut cu 14,6%, iar numărul de salariaţi s-a majorat cu 2,6%. Diferenţa de ritm între angajări şi valoarea adăugată dovedeşte faptul că firmele s-au bazat mai mult pe tehnologie şi inovaţie, nu pe muncă fizică.
În următorii ani (2018-2020) ritmul de creştere pe zona de angajaţi este aşteptat să se menţină la 2,6% astfel că urmează să fie create 70.000 de noi locuri de muncă până la finalul anului viitor.
România are circa 487.000 de firme dintre care 99,7% reprezintă IMM-urile. Prin comparaţie, la nivel de UE (28 de ţări), ponderea este de 99,8%, deci apropiată. Apar diferenţe la o privire mai în amănunt dat fiind că piaţa locală are mai puţine microîntreprinderi ca pondere în total faţă de media UE (88% versus 93%), însă are mult mai multe afaceri mici şi medii, astfel că în total ponderea IMM-urilor în business nu este diferită major de situaţia generală de la nivelul Uniunii Europene.
„Avantajul de a folosi datele Eurostat (biroul de statistică european) constă în faptul că statisticile sunt armonizate şi comparabile între ţări. Dezavantajul este că unele date pot diferi faţă de cele oferite de autorităţile din fiecare stat“, explică oficialii Comisiei Europene.
Datele se referă la companii din domeniul non-financiar, mai exact din industrie, construcţii, comerţ şi servicii. Nu sunt însă incluse firmele din agricultură, piscicultură, educaţie sau sănătate. Când vine vorba de clasificări, microîntreprinderile sunt cele care au între 0 şi 9 salariaţi, afacerile mici au între 10 şi 49 de angajaţi, iar cele medii între 50 şi 249. Tot ce depăşeşte 250 de persoane angajate este catalogată ca firmă mare.
Dacă la nivel de număr de firme IMM-urile domină clar, cu o pondere de 99,7%, la nivel de număr de salariaţi situaţia apare a fi diferită. Mai exact, mai bine de o treime din angajaţii din businessul non-financiar apar pe statele de plată ale marilor jucători. IMM-urile angajează 65,8%, puţin sub media UE de 66,6%. Totuşi, angăjarile viitoare estimate de Comisia Europeană ar putea să mai echilibreze situaţia. Momentan, cele mai mari diferenţe apar la nivelul microîntreprinderilor care trag în jos media IMM-urilor. La nivel de număr mediu de salariaţi per companie, lucrurile stau invers.
„IMM-urile joacă un rol important în businessul românesc din sectorul non-financiar. Spre execumpu, o companie mică sau mijlocie are în medie 5,5 salariaţi în România, faţă de 3,9 în UE“, potrivit raportului Comisiei Europene. Această situaţie poate fi pusă însă şi pe seama faptului că IMM-urile de peste hotare se bazează mai mult pe tehnologie şi automatizări şi mai puţin pe munca oamenilor. De altfel, România se află pe ultimele locuri în UE la capitolul competenţe şi inovaţie. Pe piaţa locală cele mai multe investiţii în automatizări au fost făcute în sectorul producţiei, care a atras nu doar atenţia antreprenorilor locali, cât şi pe cea a investitorilor străini.
Şi pe viitor valoarea adăugată a IMM-urilor va creşte mai repede decât numărul de salariaţi, semn că se va investi în inovaţie în mai multe sectoare, dincolo de producţie.
IMM-urile sunt cruciale în dezvoltarea oricărei economii, ele fiind sursa principală de inovaţie şi de pariu în zona de cercetare-dezvoltare.
