Businessul a rămas de nişă, iarvânzările s-au oprit anul trecut la 2,5 mil. euro, la jumătate faţăde perioada 2007-2008, dar antreprenorul crede în schimbareacomportamentului de consum dictat în anii de boom economic de ceeace scria pe etichetă.
"Dacă francezul şi neamţul pot săcircule cu Loganul, înseamnă că şi eu ca român pot folosi cevaromânesc. Cam asta e gândirea acum, iar consuma-torul e mult maieducat", spune Barna, a cărui afacere include astăzi trei centre deproducţie şi 60 de angajaţi.
Prima fabrică, cea de aparatesportive, a fost construită în 1997, iar cea de echipamentesportive în 2004. Mircea Barna a fost înainte de Revoluţiecăpitanul echipei naţionale de baschet, scrie revista BUSINESSMagazin (www.businessmagazin.ro).
Fabrica "Someşul" îl desemnase săproducă echipament la Cluj, unde se făceau treningurile şiechipamentele de sport, iar "Pionierul" de la Bucureşti se ocupa departea de încălţăminte. Clubul Bayer Leverkussen i-a făcut o ofertăîn 1976, însă abia zece ani mai târziu a ajuns în Germania. Anul1989 l-a prins antrenor al echipei de baschet din Nürnberg, însădupă 2002 s-a întors definitiv în România.
Ancada are astăzi trei fabrici laCluj pentru echipamentele sportive, iar pantofii sunt produşi înmare parte în Asia. Însă, cât de curând producţia se va muta înRomânia. "Distrugându-se infrastructura, în ţară nu mai suntfabrici, iar pantoful sport nu e deloc simplu de construit",explică Barna.
Concret, grupul de firme producemingi, tricouri, treninguri şi toate cele necesare desfăşurăriicompetiţiilor sportive. Iar reţeta calitate-preţ ţintită înspreclienţii obişnuiţi vrea să nu depăşească pragul de 40 de europentru un produs.
Pe partea de cluburi, preţurilesunt însă mai mari. Cele mai mari contracte sunt semnate cu UMobitelco, Târgu-Mureş şi Baia-Mare la baschet, echipele Jolidon,Galaţi, Suceava, Timişoara şi Cluj la handbal şi Zalău şi Baia-Marela volei. Per total, pe segmentul cluburilor, Ancada furnizeazăechipamente către 15 echipe la handbal, baschet şi volei dincampionatul naţional.
"Nu putem intra la fotbal ladivizia A, deşi echipăm deja formaţii din ligile a doua şi a treia.Cei din liga întâi sunt de mai mult timp în contact cu marilebranduri, iar Ancada nu îşi permite să ofere echipamente de sute demii de euro gratuit", explică Barna. Echipamente în România producAdidas, Umbro, Puma şi Lotto, potrivit datelor furnizate deoficialii Ancada.
Una peste alta, echipamentele dejoc şi antrenament, adică şort, tricou şi trening, sunt cele carese vând cel mai bine pe piaţa românească. 80% din vânzări seîndreaptă înspre cluburile sportive, iar restul se vinde prinmagazinele din Cluj, Zalău şi Bistriţa. Iar în planurile clujenilorse află şi un nou magazin deschis într-un complex comercial dinBucureşti până la finele anului.
Criza a lovit însă şi businessulcu echipamente sportive, iar vânzările au ajuns la mai puţin dejumătate faţă de anii buni ai economiei. Deşi a renunţat la multedintre contractele cu terţi, a redus din bugetul alocat designuluişi a restructurat credite, afacerea nu a scăpat nelovită.
Printre vulnerabilităţile Ancadase numără faptul că, după cum spune chiar Barna, nu are aceasiguranţă financiară a unui grup mai mare, dar nici know-how-ulmultinaţionalelor, iar totul s-a învăţat din mers. Cea mai maregreşeală: "Nu ştiam că vine criza, aşa că am investit sute de miide euro în imobile".
În relaţia cu clientul, Ancada epercepută tot mai mult ca o marcă extrem de convenabilă dupăraportul calitate-preţ, ceea ce se întâmpla mai puţin înainte destartul recesiunii.
Până acum conta foarte multeticheta, iar cetăţenii mizau mult mai mult pe brand când veneavorba de haine, însă, ca schimbare de comportament, clujeanul spunecă, după ce s-au convins că pot obţine aceeaşi calitate la un preţmai mic, clienţii au devenit mai atenţi la ce cumpără.
Barna nu vrea să renunţe preacurând la afaceri, deşi mulţi l-au curtat. "Avem şi acum oferte dinpartea unui fond de investiţii, dar nu putem să scoatem atât derepede eventualii bani care ar urma să fie alocaţi. Eu vreau săpăstrez afacerea în continuare pentru că, până la urmă, e un mod deviaţă", spune Barna. Argumentul său este că, în următorii ani,"made in România" va deveni un brand foarte puternic.
Motiv pentru care şi cifra deafaceri din 2011 ar urma să fie de trei ori mai mare decât cea deanul trecut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
