Ziarul Financiar vă prezintă unele dintre cele mai importante momente din al doilea sezon al emisiunii ZF Live, difuzată pe Internet de luni până vineri, de la ora 12:00 la 13:00. Al doilea sezon al emisiunii s-a încheiat pe data de 18 iulie, urmând să fie reluat din toamnă. Vedeţi aici înregistrările emisiunilor de la ZF Live.
Claudiu Daviţoiu, proprietarul Agroindaf Afumaţi: „Nu merge treaba în agricultura din România pentru că nu face fiecare ce ştie. S-au apucat de agricultură mulţi care habar nu au.“
Fermele de bovine din România pot face profit doar în condiţiile în care acestea pun pe picioare sisteme de producţie integrate cu ajutorul suprafeţelor de teren agricol care să susţină fluxul de de furaje, a explicat ieri la emisiunea ZF Live Claudiu Daviţoiu (66 de ani), proprietarul şi directorul general al Agroindaf Afumaţi, unul dintre primii 20 de crescători de bovine din economia locală, cu o fermă de 1.000 de capete.
O junincă Holstein costă 1.600 de euro. „Degeaba ai ca fermier un efectiv de animale dacă nu ai şi teren agricol. Dacă trebuie să cumperi furajele de pe piaţa liberă şi nu le produci singur, dai faliment“, a spus fermierul.
El are o istorie de peste 40 de ani în agricultură şi este implicat în business pe cont propriu de la jumătatea anilor 1990 atunci când, din poziţia de director general, a preluat fosta Întreprindere Agricolă de Stat (I.A.S.) Afumaţi alături de angajaţii societăţii, după ce statul a privatizat firma, distribuind acţiuni angajaţilor.
În acest interval numărul de animale din ferma de la Afumaţi a crescut cu 80%, la peste 1.000 de bovine, iar businessul este acum susţinut de 1.000 de hectare de teren arabil.
„Deţin 350 de hectare, iar restul până la 1.000 de hectare sunt luate în arendă de la Agenţia Domeniilor Statului. Tot timpul cumpărăm şi vindem teren. Preţul terenurilor arabile depinde foarte mult de zonă dar în jurul Capitalei preţurile au crescut foarte mult faţă de anii de boom. Acum se tranzacţionează pentru aproximativ 15.000 lei/hectarul“, a afirmat Daviţoiu, care şi-a bugetat pentru acest an afaceri de 1,3 milioane de euro.
Terenurile Agroindaf se concentrează în principal pentru culturi care susţin hrana animalelor din fermă precum aşa-numitul porumb de siloz (masă verde), triticalele, orzul sau grâul furajer. „Majoritatea recoltei pe care o strângem o folosim ca furaje pentru animale. La porumb am obţinut anul trecut 6,5-7 tone/hectar. În fiecare an ne facem rezerve ca să avem cel puţin până la 1 ianuarie. De acum am început abia să consumăm din rezerva făcută în 2013“, a explicat el.
Vinde lapte împreună cu alţi fermieri
Daviţoiu susţine că reuseşte să vândă laptele la poarta fermei pentru preţuri cuprinse între 1,7-1,9 lei/litru, cu o treime mai mult decât media pieţei locale, în condiţiile în care împreună cu mai mulţi crescători de animale au creat o cooperativă prin intermediul căreia îşi vând împreună producţia către procesatori.
„Ne-am organizat între noi, fermierii, şi am făcut o cooperativă, pentru a putea negocia preţul la lapte, de a ne impune, ca o entitate comună. Piaţa laptelui suferă, există cerere, iar oferta este mică.“ Fermierii locali obţin de la procesatori unul dintre cele mai mici preţuri din regiune pentru lapte sub cel din Bulgaria şi Polonia şi cu o treime mai mic decât cotaţia plătită crescătorilor de bovine din regiunea germană Bavaria, potrivit datelor CLAL, o companie de consultanţă şi brokeraj pe piaţa laptelui şi un reper în industria europeană. Preţul mediu al laptelui la poarta fermelor a fost 1,2 lei/litru anul trecut, în creştere cu 9,5% faţă de anul 2012.
Pe fondul tensiunilor dintre crescătorii de bovine şi procesatorii de lapte, Consiliul Concurenţei a demarat o investigaţie în această industrie în vara anului trecut pe fondul suspiciunilor în privinţa unor posibile înţelegeri privind preţurile de achiziţie. Investigaţia nu a fost încă finalizată, dar procesatorii anchetaţi riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.
Piaţa bovinelor din România a ajuns la sfârşitul anului trecut la circa 2 milioane de capete după ce în ultimii şapte ani şeptelul s-a redus cu un sfert pe fondul declinului sever din fermele de mici dimensiuni de până la 5 capete. „Familiile din mediul rural nu mai au atât de multe vaci, s-au lăsat pagubaşi pentru că nu mai pot avea grijă de ele. S-a diminuat şi procentul de gestaţie al animalelor şi nu putem mări efectivele. Ca să ne mărim efectivele cumpărăm vaci de import şi o parte nu se adaptează la condiţiile locale“, a subliniat el.
Producţia de lapte şi cea de bovine au fost anul trecut o afacere de 1,5 miliarde de euro la nivel de economie, în creştere cu 15% faţă de 2012, potrivit datelor Eurostat.
Agricultura a trecut în 2013 printr-unul dintre cei mai buni ani din istorie cu o recoltă totală de cereale de peste 20 mil. tone, cantitate ce a susţinut o producţie agricolă de 18,5 mld. euro. Agricultura, care contribuie cu circa 7% din PIB, a susţinut circa jumătate din creştere economică de 3,5% a anului trecut.
Ce a mai spus Claudiu Daviţoiu:
- În 2013 am avut o producţie cu 20-30% mai mare. Sperăm ca în acest an să avem o producţie de cereale şi mai bună decât cea de anul trecut.
- Agricultura are rezerve nebănuite, dar în România nu se foloseşte 50% din potenţialul agricol al ţării. O parte din terenuri sunt fărâmiţate, pe care nu se obţine producţie, altele sunt la nişte asociaţii, dar şi acestea se lucrează prost.
- Statul este cel mai mare investitor în afacerile fermierilor prin subvenţiile care ne sunt plătite. Ce investeşte în mine se întoarce înapoi la stat, însă când statul investeşte în micii fermieri care lucrează prost, nu mai primeşte înapoi nimic.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.02.2014
