Companii

Trucuri folosite de manageri ca să afle mai mult decât vrei să zici în interviu

Trucuri folosite de manageri ca să afle mai mult decât vrei să zici în interviu

Foto: Shutterstock

Autor: Andrei Cîrchelan

28.04.2012, 13:17 3183

Multe dintre metodele folosite de angajatori în interviuri nu sunt chiar ortodoxe, transformând procedura de angajare într-un teatru de război rece. Learnvest.com a contactat o serie de manageri din SUA, care, sub protecţia anonimatului, au fost de-acord să împărtăşească unele trucuri pe care le folosesc în timpul interviului de angajare.

"Las poze cu copiii mei pe birou. Nici măcar nu sunt copiii mei".

Legislaţia SUA nu le permite angajatorilor să întrebe de copii, aşa cum nu le permite nici să refuze candidatul în baza presupunerii că vă lipsi din când în când ca să îşi vadă copilul la vreun meci de fotbal. Însă unul dintre managerii intervievaţi de Learnvest a mărturisit că lasă o poză cu nepoţii lui pe birou, pentru a afla (în mod legal) dacă persoana intervievată are copii. "Nu am voie să întreb despre situaţia familială, dar dacă o aduce în discuţie candidatul, atunci e corect. Copiii ar distrage atenţia de la job, care necesită ore suplimentare şi muncă în weekend. Nu angajez pe cineva care are alte priorităţi".

Ce e de făcut: E foarte uşor să te emoţionezi în timpul interviului şi să începi conversaţii mărunte. ("Aceştia sunt copiii dumneavoastră? Câţi ani au? Ai mei au 6 şi 10 ani...") Discuţiile despre copii sunt foarte uşor de abordat, mai ales pentru părinţi, dar ar fi bine să fie evitate. Mai bună ar fi o discuţie despre vreme sau despre alte subiecte în care managerul poate fi complimentat.

"Mă uit după verighete"

Un alt manager spune: "Jobul ăsta e entry-level, şi oamenii pe care îi angajăm sunt de obicei proaspăt ieşiţi de pe băncile facultăţii. Dacă văd o verighetă, mă gândesc că persoana respectivă îşi va face o familie în curând. Dacă o angajez şi pleacă în concediu de maternitate, legea nu mă lasă să o concediez, dar tot trebuie să găsesc un înlocuitor. Când revine, tot nu pot să o concediez, şi rămân blocat cu doi angajaţi când nu îmi trebuia decât unul. Nu, mersi".

Verigheta rămâne acasă. Nu eşti obligat să discuţi starea civilă sau dacă eşti implicat într-o relaţie sentimentală, aşa că astfel de discuţii ar trebui evitate pe cât posibil.

"De obicei angajez femei cu un salariu la 65%-75% din cel pe care îl dau unui bărbat"

În ciuda diverselor campanii pentru "drepturile femeilor", derulate în ultimii 50 de ani, salariile femeilor sunt în continuare cam la 70% din salariile bărbaţilor. Unul dintre principalele motive este faptul ca femeile nu negociază destul, conform managerilor intervievaţi.

Unul dintre manageri a zis că le oferă barbaţilor şi femeilor acelaşi salariu de pornire: "Femeile acceptă pur şi simplu, în timp ce bărbaţii negociază. În principiu, aş avea aceleaşi rezultate din partea oricăruia dintre candidaţi, singura diferenţă fiind sexul, dar pe femeie o plătesc cam cu 20,000 dolari (pe an) mai puţin."

Unele joburi nu sunt, într-adevăr, negociabile, cum ar fi un post entry-level într-o companie de Fortune 100. Însă de prea multe ori se întâmplă ca un candidat, mai ales o femeie, să lase pe masă bani, timp liber şi beneficii.

"Nu angajez oameni în vârstă"

Americanii folosesc termenul "ageism" pentru discriminarea împotriva bătrânilor. Termenul de obicei se referă la discriminarea împotriva oamenilor care nu sunt la fel de "în tendinţe" ca cei mai tineri. Motivul pentru care managerilor le pasă de vârstă se rezumă la capacitatea de a învăţa lucrul cu metode şi tehnologii noi.

"Oamenii mai în vârstă se adaptează mai greu la noile tehnologii, şi prefer să nu îmi pierd timpul cu instruirea lor", spune un manager.

În cazul ăsta, trebuie să dai de înţeles că eşti la curent cu noile tehnologii din domeniul în care îţi cauţi un job. Asta îi va arăta managerului că eşti o persoană care caută mereu să înveţe lucruri noi, şi te poţi adapta foarte uşor la nou.

"Prefer să angajez pe cineva care are deja un loc de muncă"

E un cerc vicios. Managerii ar prefera să angajeze pe cineva care are deja un loc de muncă, dar un jobul e de obicei vânat de şomeri. "Dacă ai petrecut mult timp în şomaj, încep să mă întreb ce e în neregulă cu tine", comentează unul dintre manageri.

O metodă simplă de a evita o astfel de situaţie este să continui activitatea cu orice preţ. Asta înseamnă să îţi continui educaţia, muncă de voluntariat, chiar şi consultanţă gratuită. Ideea e ca timpul petrecut în şomaj să nu pară timp pierdut.

"Caut un motiv să NU te angajez"

De obicei, un manager care caută un nou angajat nu se uită după motive pentru care candidatul ar fi perfect, ci caută motive să mai elimine din CV-uri. O greşeală de exprimare, un CV cu format urât, o medie mică la şcoală... toate astea pot constitui motive pentru încadrare la "nu, mersi".

Ca atare, CV-ul trebuie să fie într-adevăr perfect (şi recitit de mai multe ori), dar o metodă şi mai bună este aceea de a ocoli cu totul procesul de aplicare. Se estimează că 80% din joburi se obţin prin reţeaua de contacte, aşa că ai mai multe şanse dacă apelezi la cunoscuţi, foşti şefi, foşti colegi de facultate şi alte persoane pentru a afla despre posturi disponibile şi portiţe de intrare.

"Nu-mi spune ce salariu aveai la fostul loc de muncă. Informaţia asta mă va ajuta mai mult pe mine decât pe tine".

În epoca pensiilor era destul de neobişnuit ca un om să îşi părăsească locul de muncă. În ziua de azi, progresul se găseşte câteodată în afara companiei. Asta nu înseamnă, însă, că salariul trebuie să te urmeze la noul loc de muncă.

Deşi multe companii întreabă de salariul anterior, ai dreptul să respingi întrebarea, invocând o clauză de confidenţialitate semnată cu fostul angajator.

"Intervievam la un moment dat o candidată pentru o poziţie în top management, şi am întrebat ce salariu avea la fostul loc de muncă," povesteşte un manager. "Ne-a spus că a semnat un acord de confidenţialitate şi nu poate spune suma. A fost un răspuns deştept, pentru că nu am mai avut cum să insistăm pe chestiunea asta, şi ne-a câştigat respectul prin faptul că a respectat integritatea fostului angajator."

O excepţie. Dacă postul este foarte important şi compania insistă, ar fi mai bine să divulgi suma, după care să explici că te interesează o mărire de salariu (spusă în procente), date fiind avantajele pe care le-ai putea aduce în noua poziţie.

"Nu aplica online; nu vei rezolva nimic"

Aplicarea online implică multe obstacole şi are multe capcane. "Ne construim procesul de aplicare astfel încât să distilăm candidaturile, extrăgând în acelaşi timp informaţii precum salariul anterior, care vor fi folosite după aceea împotriva lor pe durata interviului", menţionează una dintre surse. "Aplicarea online e un joc în pierdere".

După ce ai găsit un job online, nu te grăbi să aplici. Mai bine informează-te în privinţa companiei, caută date pe Google şi LinkedIn, şi vezi dacă ştii pe cineva în interior. Dacă nu ai nicio persoană cunoscută în interiorul companiei, caută datele de contact şi trimite un CV direct la sursă, fără să mai treci prin procesul de aplicare online. În mail, spune că ai aflat de un job disponibil în cadrul companiei şi te interesează postul.

"Cu ceva timp în urmă intervievam candidaţi, şi reuşisem să reduc lista până la trei nume. Atunci am primit un mail de la directorul de creaţie, cu un CV primit de el," povesteşte unul dintre managerii intervievaţi. "Ce puteam să fac? A trebuit să chem persoana respectivă la interviu. În cele din urmă am angajat exact persoana care contactase directorul".

"Ştii persoana aia pe care ai adăugat-o pe Facebook săptămâna trecută? Eu eram"

De ani de zile tot auzim cât de important este să ne protejam imaginea online, şi cum unele companii te pot căuta pe Google înainte de a se hotărî dacă te angajează sau nu. Ce nu se aude prea des, însă, e felul în care unii angajatori pătrund în profilele angajaţilor pe reţelele de socializare.

"Adaug mai întâi câţiva dintre prietenii candidatului, după care adaug candidatul la lista de prieteni", mărturiseşte un manager. "Acum am acces la profil, postări, statusuri, poze, tot".

"Parcurg sute de CV-uri în fiecare zi şi nu stau mai mult de 30 de secunde cu un CV în mână"

Aruncă un ochi peste CV şi fii sincer. Dacă nu poţi vedea imediat realizările, nu o să te caute nimeni. Unul dintre managerii intervievaţi notează:

"Dacă trebuie să pierd mai mult de 30 de secunde ca să aflu ce ai realizat până acu, las-o baltă … Probabil am să trec peste realizările tale, am să notez mpe hârtie "comunică prost" şi am să merg mai departe... Dacă nu te poţi exprima concis, nu cred că vreau să îmi pierd timpul citind zilnic mailuri cu aberaţiile tale.

"Ca să ai un CV bun, calibrează-l pe postul pentru care caut eu un candidat. Dacă am pus în anunţ vreo aptitudine, cum ar fi "administrare de reţea", pune o bulină în dreptul aptitudinii respective, ca să fie vizbilă".

Dacă e un post pe care chial ţi-l doreşti, roagă mai mulşi cunoscuţi să îţi citească CV-ul. Documentul trebuie să fie clar, concis şi calibrat pe jobul pe care îl vânezi.

"Habar n-am ce fac"

În cele din urmă, trebuie reţinut că unii manageri nu fac decât să parcurgă ritualul angajării. Treaba lor e să găsească pe cineva care poate să facă treabă pe un salariu cât mai mic. Deşi se străduie, mulţi manageri nu ştiu cum decurge un interviu, şi poate nici ei nu ştiu câte mingi de ping pong încap într-un avion, sau ce relevanţă are răspunsul la întrebarea asta.

Tot ce ai de făcut este să te faci plăcut, pentru că multe din deciziile de angajare sunt emoţionale, în ciuda procedurilor complicate de intervievare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO