Fabrica Europharm de la Braşov a fost cel mai mare exportator de medicamente din România în primele opt luni ale anului trecut, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS), urmată de Sandoz (Târgu-Mureş) şi Actavis (Bucureşti).
Ierarhia este prima de acest fel făcută publică, INS transmiţând numele companiilor şi poziţia în top, fără însă a oferi detalii privind valoarea sau volumul exporturilor.
Cu toate acestea, ZF a calculat că în primele opt luni ale anului 2011 exporturile de medicamentele s-au ridicat la aproximativ 150 mil. euro, plecând de la exporturile farma raportate de INS, din care s-au scăzut exporturile paralele (adică acele medicamente de import cumpărate din România pentru că sunt mai ieftine şi revândute în alte state şi care intră în statistici).
Tendinţa de a merge pe pieţele externe în încercarea de a se proteja de instabilitatea din România a început în farma încă din 2010, dar multinaţionalele din spatele fabricilor româneşti şi-au intensificat livrările externe şi în 2011.
Medicamentele "made inRomania" au ajuns din SUA până în Japonia, iar mai nou managerii au început să se uite laColumbiaşi Egipt.Mai mult, de-a lungul anului 2011, majoritatea companiilor au raportat exporturi mai mari, dar şi intenţii de a intra în continuare pe noi pieţe.
Tot mai sus
"Exporturile reprezintă în acest moment o «gură de oxigen» pe o piaţă frământată de presiuni financiare puternice şi schimbări legislative repetate, de termenele de încasare care se duc dincolo de un an şi de numeroase insolvenţe. Aşadar, putem spune cu certitudine că activitatea de export înseamnă pentru producătorii locali de medicamente generice o alternativă extrem de atrăgătoare", a spus Bogdan Oghină, directorul general al fabricii Sindan Pharma.
El se referă la faptul că piaţa farma românească se confruntă cu probleme de lichiditate şi astfel companiile încearcă să-şi găsească salvarea în alte părţi.
Compania exportă în 55 de state, iar în primele şase luni ale anului trecut Sindan Pharma (fabrica Actavis de la Bucureşti) a avut livrări la export mai mari cu 30% faţă de perioada similară a anului trecut. Potrivit unor informaţii din 2010, ponderea exporturilor în cifra de afaceri a companiei era de 23%.Compania are un rulaj de aproximativ 90 mil. euro.
"Ne-am propus să creştem cifrele reprezentând vânzările la export în următorii ani. Sigur, lucrurile nu pot fi certe, dat fiind faptul că discutăm de o instabilitate economică majoră la nivel mondial şi de o erodareconstantăa preţurilor care se va traduce într-o posibilă scădere în termeni valorici reali", a mai spus Oghină.
El a precizat că pentru atingerea acestui obiectiv Actavis vrea să intre pe noi pieţe, dar şi să lanseze noi produse acolo unde sunt deja prezenţi. Noile zone targetate sunt America de Sud (ca de exempluColumbia), nordul Africii (Algeria, Egipt), Orientul Mijlociu (ţările din cadrul Consiliului de Cooperare al Golfului), dar şi în state precum Thailanda,Hong Kongsau Grecia.
"În total, ne-am propus să ajungem la o prezenţă a produselor noastre în circa 60 de ţări", a conchis Oghină.
Au ajuns în 80 de ţări
Şi Europharm, liderul exportatorilor farma, vorbeşte despre creştere.
Dacă anul trecut 60% din producţie (în volum) mergea pe alte pieţe faţă de 43% în 2010, în 2012 procentul va ajunge la 70%. Pentru compania braşoveană cele mai mari pieţe externe sunt Franţa şi Italia, care reprezintă aproximativ un sfert din total.
Cumulat, produsele ajung în peste 80 de ţări. Dintre produsele exportate cel mai mare rulaj este adus de Seroxat, un antidepresiv, care reprezintă 35% din producţia de la fabrica braşoveană.
Pe lângă Seroxat, un alt brand din portofoliul global al GSK produs aici este Retrovir, medicament pentru tratamentul HIV. Compania nu a dorit să precizeze care este valoarea exporturilor, oferind numai informaţii despre volum.
Exporturile sunt noul pariu şi pentru liderul pieţei farma Sanofi, care în România deţine fabrica Zentiva (fosta Sicomed) şi care acum nu se află încă în topul exportatorilor.
Cu toatea acestea, situaţia s-ar putea schimba în condiţiile în care în următorii cinci ani exporturile ar urma să ajungă la 30% din producţie.
Compania exportă cinci medicamente către pieţe din Europa de Vest (Germania, Marea Britanie, Italia şi Elveţia) şi se pregăteşte să ducă produsele de la Bucureşti şi în state precum Franţa, Portugalia, dar şi Cehia, Bulgaria şi ţările baltice.
În total sunt 15 produse transferate sau în curs de transfer la care se adaugă alte zece dosare de fezabilitate aprobate.
Singurul producător de medicamente controlat de stat, Antibiotice Iaşi, se află şi el în topul exportatorilor şi şi-a propus să crească.
Reuşesc să se salveze prin exporturi?
Chiar dacă probabil s-au apropiat de pragul de 200 mil. euro anul trecut, exporturile de medicamente sunt net inferioare importurilor, care sunt de peste 1,7 mld. euro. În aceste condiţii, pentru producătorii români exporturile rămân o variantă insuficient exploatată. Dar chiar şi aşa, producătorii vor fi nevoiţi să găsească soluţii pentru problemele de lichiditate de acasă.
Nume noi pe lista exportatorilor farma
Primul top al exportatorilor farma făcut public de INS a scos la iveală două nume noi de companii şi implicit acţionari noi: Rompharm Company şi Biotehnos.
Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, acţionarul majoritar al Rompharm, cu 55% din titluri, este omul de afaceri Georgiev Venelin Stoyanov, care în trecut a deţinut acţiuni la producătorul Labormed (astăzi Labormed este controlat de fondul de investiţii Advent Internaţional).
Activitatea Rompharm a început în 2004 cu două linii de producţie, iar în prezent vrea să-şi mărească gama de produse şi să-şi extindă vânzările în ţările UE (potrivit datelor de pe site-ul propriu). Are înregistrate branduri precum Alergorom (alergii), Anesteran (anestezie), Tobrom (antibiotic pentru afecţiuni ale ochilor) şi altele.
O altă companie aflată în topul exportatorilor este Biotehnos, ai cărei acţionari sunt Liliana Mânzatu (51%) şi Ioan Mânzatu (36,48%).
Profesorul Ioan Mânzatu este cunoscut prin intermediul experienţei pe care o are în domeniul fizicii nucleare şi al cercetării biotehnologice şi este inventatorul apei structurate (cu aplicaţii în principal în industria antibioticelor). El a fost timp de şase luni (în 1990) vicepreşedinte al României, iar printre funcţiile pe care le-a mai avut de-a lungul timpului se numără cea de secretar ştiinţific la Institutul de Fizică Atomică, de asistent special al preşedintelui Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară, de consilier ştiinţific pentru dezarmare la Ministerul Afacerilor Externe şi altele. Biotehnos are în portofoliu produse precum Alflutop (reumatism).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
