Mediul de afaceri românesc a trecut printr-o perioadă dificilă în anul 2020, din cauza pandemiei de COVID – 19. Prelungirea pandemiei COVID-19 pe parcursul anului 2021 va avea efecte negative profunde în economia naţională, specialiştii aşteptându-se să vadă în piaţă multe afaceri în situaţii de dificultate. Industria HORECA este una dintre cele mai afectate, însă în anul 2021 ca urmare a unui efect de domino vor fi afectate şi industriile conexe.
S-a observat că mediul de afaceri a stat în expectativă în anul 2020, accesând mai degrabă ajutoarele de stat puse la dispoziţie de Guvern decât să intre în procese de restructurare specifice procedurilor de insolvenţă. Numărul companiilor care au intrat în insolvenţă în România în anul 2020 a scăzut cu 42% faţă de anul 2019. Cu toate acestea valoarea activelor acestor companii este de 1,5 miliarde de euro, cu 28% mai mare decât în anul 2019, iar numărul total de locuri de muncă afectate este de 11.717.
Proiectul de lege pus în dezbatere publică săptămâna trecută de către Ministerul Justiţiei pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă îşi propune să vină în sprijinul antreprenorilor aflaţi în situaţie de dificultate, oferindu-le noi proceduri de restructurare pre-insolvenţă. Principalul scop al proiectului este promovarea unei culturi de prevenţie în mediul de afaceri românesc, astfel încât societăţile să nu intre în incapacitate de plăţi şi drept urmare direct în insolvenţă, ci să folosească metode de restructurare pentru a ieşi din situaţia de dificultate.
Din studiul realizat de Ministerul Justiţiei în elaborarea proiectului de lege pus în dezbatere publică s-a observat o încredere scăzută a antreprenorilor de a accesa proceduri pre-insolvenţă. Această reticenţă a mediului de afaceri s-a datorat pe de o parte faptului că aceste proceduri, din legislaţia actuală, sunt prea puţin cunoscute şi pe de altă parte faptului că acestea şi-au dovedit, în practică limitările.
În perioada 2008 – 2010 insolvenţa ducea aproape întotdeauna la faliment, doar aproximativ 1% din afaceri scăpând din faliment, prin intermediul unor reorganizări judiciare. Situaţia se îmbunătăţeşte treptat, dar nu considerabil, astfel că în anul 2018 ajungem ca 6% din societăţile care au intrat în insolvenţă să poată să se reorganizeze şi să devină din nou funcţionale.
Proiectul de lege propus de Ministerul Justiţiei transpune Directiva (UE) 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă, remitere de datorie şi decăderile, precum şi măsurile de sporire a eficienţei procedurilor de restructurare, de insolvenţă şi de remitere de datorie – pe scurt, Directiva privind restructurarea şi insolvenţa. Proiectul de modificare a legii insolvenţei a fost realizat cu consultarea unei sfere largi de stakeholderi, practicieni în insolvenţă, avocaţi, judecători, bănci, instituţii publice, fiind parte dintr-un proiect desfăşurat împreună cu Comisia Europeană într-un program de sprijin pentru reforme structurale – astfel că soluţiile propuse vin să corecteze problemele identificate în practică.
Principalul lucru pe care ni-l dorim este ca antreprenorii să ştie că poate accesa proceduri de pre-insolvenţă în stadii incipiente ale unei situaţii de dificultate, înainte de a ajunge în incapacitate de plăţi, situaţie din care nu îşi mai poate reveni iar singura soluţie să fie falimentul.
Directiva privind restructurarea şi insolvenţa reglementează un cadru larg în care statele membre pot decide modalitatea în care vor implementa la nivel naţional procedurile de restructurare. Pentru accesarea timpurie şi astfel realizarea scopului de prevenţie, noile proceduri de restructurare ce se regăsesc în proiectul propus de Ministerul Justiţiei, pornesc de la redefinirea situaţiei în care o societate poate accesa procedurile de pre-insolvenţă, respectiv situaţia de dificultate.
Procedurile de pre-insolvenţă care se regăsesc în proiectul de lege sunt: acordul de restructurare şi concordatul preventiv. Procedura acordului de restructurare este o procedură nouă, inovatoare, de restructurare timpurie, care permite debitorului să desfăşoare o procedură suplă de negociere directă cu creditorii săi, adaptată mediului de afaceri, într-o etapă ce se desfăşoară eminamente în afara instanţei, cu ajutorul practicianului în insolvenţă. Concordatul preventiv, deşi exista în vechea reglementare, vine cu modificări substanţiale privind suspendarea executărilor silite de drept, de la momentul deschiderii procedurii şi o modalitate diferită de vot al planului de restructurare de către, care să permită evitarea blocajelor din practica ultimilor ani în care restructurarea debitorului nu era posibilă din cauza unor creditori.
Forma pusă în dezbatere publică este forma de la care Ministerul Justiţiei propune să începem discuţiile referitoare la Directiva privind restructurarea şi insolvenţa. Ministerul Justiţiei este deschis în perioada de dezbatere publică să primească toate punctele de vedere formulate atât de către mediul de afaceri cât şi de principalii stakeholderi în procedurile de insolvenţă. Dezbaterea publică se va desfăşura până la data de 9 aprilie, ulterior Ministerul Justiţiei urmând a integra propunerile primite. Ne dorim o dezbatere reală, în vederea ajungerii la o formă cât mai bună a proiectului ce urmează a fi implementată în practică.
