Energia eoliană este unul dintre puţinele domenii în careinvestiţiile au înregistrat anul trecut un nivel record, baniifiind alocaţi de grupuri energetice gigant, aşa cum este cazulcehilor de la CEZ sau al italienilor de la Enel. Mai mult,statisticile europene arată că în 2010 România a ocupat locul şapteîn ceea ce priveşte capacitatea nou instalată în proiecte eoliene,cu 448 MW, toţi în zona Dobrogei, scrie revista BUSINESS Magazin(www.businessmagazin.ro).
Cei 448 MW pot alimenta într-un an, numai cu energie verde,peste 400.000 de gospodării cu un consum mediu lunar de 200 kWh.Practic, energia eoliană este singurul domeniu în care Româniapoate spune că a avut anul trecut o evoluţie mai bună decât Poloniasau Austria. "România are premisele ca anul acesta să ajungă la ocapacitate nou instalată de 600-1.000 MW. Se poate ca la sfârşitulanului acesta să ajungem la o capacitate mai mare decât Austria.Mai mult, în România s-au derulat anul trecut 5% din totalulinvestiţiilor în parcuri eoliene noi la nivel european. Acesteinvestiţii se fac în zona de înaltă tehnologie. Nu cred că suntmulte alte domenii în care România să aibă o astfel deperformanţă", spune Ionel David, consultant pe relaţii publice încadrul Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (AREE), organizaţiecare este activă în domeniul de profil de 2 ani şi care are 85 demembri.
Fântânele, Agighiol şi Peştera au fost cele mai norocoaselocalităţi: din locuri uitate de lume au ajuns să fie menţionate peprima pagină a unor ziare precum Le Monde, iar rând pe rând CEZ,Enel şi Energias de Portugal au ridicat proiecte eoliene de sute demilioane de euro. "Primăriile acestor comune au de câştigat enormde pe urma acestor proiecte. Practic, 1% din valoarea investiţieirevine primăriei în momentul în care se acordă autorizaţia deconstruire. Ceea ce am observat este că primăriile din comunele cupotenţial au început să-şi facă birouri de urbanism, primul pas înacest sens fiind făcut de primarul de Peştera. Apoi au urmat şialte primării şi astfel ele sunt cele care eliberează autorizaţiilede construire", explică David.
Mai mult, lista comunelor care vor avea de câştigat din faptulcă vântul bate cu putere pe suprafaţa lor va creşte semnificativ.Potrivit celor mai recente date ale Transelectrica, la sfârşitullunii trecute primele 25 de proiecte eoliene ca mărime care aveaucontractele de racordare la reţea semnate, fie că este vorba dereţeaua naţională de transport, fie de reţelele de distribuţie,aveau o capacitate totală de circa 3.300 MW, fiind situate înlocalităţi precum Cogealac, Casimcea, Dăieni, Topolog sau ValeaDacilor. Dincolo de vestea bună legată de capacitate, un alt lucrudemn de observat este că majoritatea proiectelor sunt realizate degiganţi precum Verbund (Austria), Energias de Portugal sau Enel,adică de companii care-şi pot permite să finanţeze o astfel deinvestiţie şi care au dovedit că nu sunt pur speculatori.
Nici estimările pe termen lung nu par mai puţin optimiste, încel mai prudent scenariu capacitatea instalată în proiecte eolienela nivelul anului 2015 urmând să ajungă până la 3.000 MW, adicăechivalentul în putere a peste patru reactoare ale centraleinucleare de la Cernavodă. În total, investiţiile ar urma să fiecuprinse între 4,5 miliarde de euro şi 5,4 miliarde de euro, ţinândcont de faptul că pentru fiecare MW nou instalat într-un parceolian sunt necesare fonduri de 1,5-1,8 milioane de euro. În total,ar însemna montarea a circa 1.500 de turbine eoliene, dacă luăm încalcul o capacitate unitară de 2 MW. "Volumul de putere instalat încentrale eoliene depinde de modul în care se va stabiliza schema desprijin a acestora, aflată în prezent în analiză la ComisiaEuropeană, iar decizia finală va fi a investitorilor. Evaluareanoastră a fost de 2.500-3.000 MW instalaţi până în 2015", spunreprezentanţii Transelectrica, transportatorul naţional de energie,companie care are un rol vital în integrarea proiecteloreoliene.
Comparativ cu estimările lansate de Asociaţia Română pentruEnergie Eoliană, cele ale Transelectrica pot părea pesimiste. "Lanivelul anului 2013, capacitatea instalată în proiecte eoliene arputea ajunge la peste 4.000 MW. În 2011, ar putea fi instalaţi703,5 MW, în 2012, 1.335 MW, iar în 2013, 1.508 MW", aratăcalculele AREE. Estimările câştigătoare vor depinde de modul cum vaevolua legislaţia în domeniu. Astfel, dacă încă din 2008 este învigoare o lege care stabileşte schema de sprijin pentruinvestiţiile în energia regenerabilă, Legea 220/2008, aceasta nueste încă aplicabilă în contextul în care nu a fost elaborată olegislaţie secundară, iar avizul favorabil al Comisiei Europeneîncă lipseşte. Principalele temeri în legătură cu textul legiipornesc din posibila existenţă a unei supracompensări pentruinvestitori.
În România, sistemul de sprijin pentru energia regenerabilă estecompus din certificate verzi şi din cote obligatorii. Motivulpentru care s-a creat această schemă este faptul că fără sprijin nuse pot face investiţii rentabile în energia verde, în contextul încare preţul tehnologiilor este mult mai mare comparativ cu surseleclasice de producere a electricităţii.
În linii mari, pentru fiecare MWh de energie verde produsinvestitorul primeşte un certificat verde. Mai departe, fiecarefurnizor de energie trebuie să aibă în coşul său o anumită cotăobligatorie de energie regenerabilă. Dovada îndeplinirii acesteiobligaţii se face tocmai prin numărul de certificate verziachiziţionate. Aceste certificate sunt emise de Transelectrica şiau o valoare cuprinsă între 27 şi 55 de euro. Dincolo de încasărilegenerate de tranzacţionarea certificatelor verzi, producătorii deenergie regenerabilă mai câştigă şi din vânzarea electricităţii înpiaţă. Schema se aplică fiecărui producător de energie verde pe operioadă de 15 ani dacă unităţile intră în funcţiune până în 2016,iar echipamentele sunt noi. Dacă echipamentele sunt vechi, duratade aplicare se reduce. De exemplu, un producător de energie eolianăar trebui să primească două certificate verzi pentru fiecare MWhprodus până în 2017, în timp ce unul de energie solară ar primi 6certificate, conform noii forme a Legii 220, promulgată în varaanului trecut. Cum acest text legislativ nu este încă aplicabil,toţi producătorii de energie verde primesc doar un certificat pânăla intrarea în vigoare a noului document. "În mai-iunie, sperăm săprimim un răspuns pozitiv din partea Comisiei Europene pentruschema de sprijin. Normele secundare sunt în mare parte făcute decătre Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei(ANRE)", explică Ionel David. Potrivit acestuia, una dintreposibilele modificări legislative care ar putea fi făcute, astfelîncât să fie eliminată problema supracompensării, ar fi cainvestitorii să facă o opţiune.
"Dacă beneficiază şi de fonduri europene, atunci va primi unsingur certificat verde, conform vechii scheme de sprijin. Practic,investitorul va opta. Fie merge pe sistemul de certificate verzi,aşa cum este el prevăzut de lege, fie optează pentru finanţareeuropeană, dar va primi un singur certificat verde. Temerea este cădacă se combină ambele ajutoare, atunci rata de rentabilitate aacestor proiecte va depăşi nivelul mediu de 11,5%, care este limitaagreată pentru proiectele eoliene", explică David. Necesitateaclarificării cadrului legal este una urgentă, în contextul în carenicio bancă nu doreşte să finanţeze astfel de proiecte prinasumarea riscului unor eventuale modificări legislative.
Creşterea accelerată a investiţiilor în eoliene trebuie privităînsă mai departe pentru că acestea vor produce schimbări majore lanivelul întregului sistem energetic. "Pentru a se putea echilibraconsumul fără perioade de întrerupere sau fără solicitarea dincolode limita unei funcţionări eficiente a grupurilor termoelectrice,este important ca apariţia centralelor eoliene şi a grupurilornucleare să fie însoţită de instalarea unor grupuri flexibile înfuncţionare, cum sunt de exemplu turbinele pe gaze, şi a centraleihidroelectrice de acumulare şi pompaj, anunţate de câţiva ani, de1.000 MW (este vorba despre uriaşul proiect Tarniţa - Lăpuşteşti -n.red.)", avertizează reprezentanţii Transelectrica.
Mai mult, factura pentru integrarea în sistem a sutelor deturbine eoliene se anunţă a fi ridicată. "Datorită deplasăriigeografice a centrelor de greutate în domeniul producţiei, înspecial creşterii producţiei în Dobrogea, va demara realizarea unorproiecte majore de întărire a reţelei de transport. Investiţiilenecesare în reţele, care reprezintă un volum mult mai mare decâtcel din anii anteriori, vor fi corelate cu evoluţia parcului deproducţie, în limita resurselor financiare a căror sursă principalărămâne tariful de transport", mai spun reprezentanţiiTranselectrica.
Practic, finanţatorul final al întregului boom eolian va fi totpopulaţia, care va acoperi prin facturile plătite şi certificateleverzi pe care furnizorii de energie sunt obligaţi să le cumpere şiinvestiţiile necesare în reţelele de electricitate. Statisticilesunt clare şi arată un singur lucru: pentru fiecare procent decreştere a ponderii energiei eoliene în structura totală aproducţiei de energie valoarea facturilor va creşte în medie cu1,1%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
