Mai puţin de jumătate dintre persoanele care au trecut prin infecţia SARS-CoV-2 mai prezintă anticorpi la 180 de zile de la vindecare (6 luni), faţă de 79% după primele trei luni, arată un studiu realizat de Regina Maria începând cu august 2020, în Bucureşti şi Cluj.
Astfel, potrivit datelor, 53% dintre participanţi nu mai au anticorpi IgG detectabili la 6 luni de la trecerea prin boală, iar 44% dintre persoanele care au trecut prin infecţie au continuat să prezinte simptome post-vindecare, precum tuse, oboseală, lipsa gustului, lipsa mirosului, dificultăţi respiratorii, căderea părului, dureri musculare sau insomnii.
În acelaşi timp, studiile arată faptul că pacienţii nu mai sunt contagioşi după 14 zile de la testul RT-PCR.
Faza I a studiului a evaluat răspunsul imun la 43-56 de zile de la primirea rezultatului pozitiv la testarea RT-PCR, iar faza a II-a examinează gradul de protecţie după o perioadă de timp mai mare, de 180 de zile de la depăşirea fazei acute a bolii. În faza II a studiului au fost testaţi doar pacienţii care aveau un răspuns imun detectabil la prima testare, pentru a observa evoluţia în timp a anticorpilor post COVID.
”Testul serologic implicat foloseşte chemiluminiscenţa cu microparticule pentru a detecta prezenţa anticorpilor de tip IgG specifici infecţiei cu SARS-CoV-2 – anticorpii IgG anti-Nucleocapsidă. Aceşti anticorpi sunt produşi după faza acută a infecţiei.”, explică Dr. Andreea Alexandru, medic primar medicină de laborator, director medical Divizia Laboratoare Clinice REGINA MARIA.
Un studiu derulat în SUA pe parcursul anului trecut releva existenţa unor cazuri recurent pozitive COVID-19. În ciuda rarităţii acestor cazuri, posibilitatea s-a dovedit reală la 3 luni de la prima testare RT-PCR.
Studiul derulat de Regina Maria arată că după jumătate de an, foştii pacienţi sunt şi mai puţin protejaţi: doar 47% au mai prezentat anticorpi detectabili. Anterior, faza I evidenţiase anticorpi la 79% dintre persoane, la mai puţin de 3 luni de la testarea RT-PCR pozitivă. Nu s-au înregistrat diferenţe semnificative între femei şi bărbaţi.
De asemenea, 17% dintre cei vindecaţi, care au mai făcut un test RT-PCR după faza acută a bolii, au prezentat rezultate pozitive. Un singur pacient a înregistrat un test RT-PCR pozitiv în contextul apariţiei de noi simptome sugestive COVID-19.
Cazuistica internaţională cuprinde puţine descrieri care să indice faptul că, în astfel de cazuri, este vorba despre o reinfectare, limitarea certificării acestora fiind impusă de necesitatea secvenţierii suplimentare şi a integrării într-un context epidemiologic bine documentat.
”Deşi azi ştim mult mai multe despre acest virus şi afectarea pe care o poate produce, studiile sunt în continuă desfăşurare şi metodele de protejare eficientă sunt permanent testate. Impactul imediat al acestor concluzii se răsfrânge asupra protecţiei suplimentare pe care trebuie să o oferim cadrelor medicale implicate în tratarea pacienţilor COVID-19 şi expuse riscului infectării recurente, dar şi a societăţii per ansamblu.”, declară dr. Teodora Ionescu, Medic specialist epidemiolog.
În ceea ce priveşte efectele, un studiu The Lancet Psychiatry lansat recent anunţa sechele neurologice şi psihiatrice cu o incidenţă de 34% a pacienţilor care au avut COVID-19, în primele 6 luni de la vindecare. Alte studii internaţionale confirmă persistenţa simptomelor post vindecare, în diferite grade de afectare şi necesităţi de reinternare.
Aproape 60% dintre pacienţii cu rezultat de anticorpi detectabili la 180 de zile de la vindecare nu au prezentat simptomatologie persistentă după ieşirea din izolare. Aşadar, persistenţa simptomelor post-COVID nu pare să se coreleze cu persistenţa anticorpilor IgG detectabili.
”Persoanele care au trecut prin infecţia COVID-19 sunt considerate în continuare pacienţi, cazuri care trebuie supravegheate şi monitorizate individual, pentru că datele pe care le avem în acest moment, şi noi, şi cazuistica internaţională, nu permit încă trasarea unor limite de siguranţă certe. Fiecare persoană poate fi afectată în mod diferit, la fel cum fiecare persoană reacţionează diferit în lupta cu boala. De aceea, există recomandarea pentru pacienţii care au trecut prin infecţie de a fi monitorizaţi post COVID.” explică Nirvana Georgescu, Quality and Patient Safety Director, Reţeaua de sănătate REGINA MARIA.
“Dinamica anticorpilor este de asemenea în continuare în studiu, aşadar cea mai bună metodă de protecţie suplimentară post-COVID rămâne vaccinarea, alături de practicarea unui stil de viaţă precaut. ”, completează Nirvana Georgescu.
Numeroase alte studii internaţionale au arătat că, după vindecare, pacienţii nu mai sunt contagioşi, în ciuda unei eventuale persistenţe a unor teste RT-PCR pozitive. Excepţiile se înscriu în categoria unor situaţii specifice, de pacienţi imunodependenţi sau cu forme severe de boală.
Cel mai mare studiu desfăşurat până acum referitor la riscul de reinfectare, derulat în Danemarca, a arătat că, deşi infecţia iniţială era asociată cu un grad general de protecţie la reinfectare de 80%, pe segmentul de vârstă de peste 65 de ani, această protecţie a fost revizuită dramatic la 47%.
În schimb, studiul imunităţii post-vaccinare demarat de REGINA MARIA, încă în derulare, evidenţiază rezultate promiţătoare: 80% dintre persoanele care au trecut prin infecţie şi ulterior s-au vaccinat au prezentat valori ridicate ale anticorpilor protectori.
De asemenea, persoanele cu vârsta peste 50 de ani care au trecut prin infecţie au prezentat un titru mediu al anticorpilor dobândiţi post-vaccinare semnificativ mai mare decât cel al persoanelor care nu au trecut prin boală.
