Companii

Semnal de alarmă pentru jumătate de ţară: lemnul de foc s-a scumpit cu 30% în cea mai complicată iarnă energetică a României. În unele zone, cantităţile nu ajung. „Intrăm în criză. Preţurile sunt la cer“

♦ Luni este aşteptată la Bucureşti Ursula von der Leyen preşedintele Comisiei Europene, într-o vizită care ar putea marca aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), prin care România vrea să acceseze circa 29 de miliarde de euro, mulţi bani mergând pe zona de energie verde ♦ În acest timp, jumătate de Românie, al doilea producător de gaze al UE, riscă să aibă probleme cu încălzirea iarna aceasta, preţul lemnului crescând cu 30%, într-o piaţă marcată de lipsa cantităţilor necesare.

Scumpirea lemnului de foc vine în contextul în care facturile la energie au crescut cu 30% iar cele de gaze aproape se dublează, factori care creează contextul celei mai complicate ierni din punct de vedere energetic prin care va trece România.

Din cele circa 8,5 milioane de locuinţe, din care sunt ocupate aproximativ 7,5 milioane, circa 3,5 milioane  sunt dependente de lemn de foc pentru a se încălzi. Doar jumătate de ţară este conectată la reţeaua de gaze naturale, deşi România este al doilea cel mai producător din UE. Mai departe, în timp ce agenda preşedintelui Klaus Iohannis abundă de proiecte de reformă educaţională, cum este cazul programului România Educată, un sfert din şcolile ţării se încălzesc tot cu lemne.

„Faţă de anul trecut, preţul lemnului de foc a crescut cu cel puţin 20-30%“, spune Cătălin Tobescu, preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului  Prolemn şi membru al Fordaq, platformă online de tranzacţionare pentru produse din lemn şi cherestea.

Preţul lemnului de foc pe metru cub variază mult pe piaţă, aşa cum arată ofertele marilor jucători din zona bricolajului sau platforma OLX.

„Mătuşa mea, din Vultureşti, Olt, foloseşte circa 3-5 metri cubi de lemn de foc pe iarnă“, spune Florentina, o tânără din Bucureşti.

De exemplu, la Brico Depot, un palet de lemn de fag, de 0,9 metri cubi, costă 865 lei. Pe platforma OLX, ofertele variază între 400 şi 850 de lei pe metrul cub, dar din nou diferenţele sunt foarte mari în funcţie de esenţă sau de zona de livrare.

„Este mult mai puţin lemn faţă de anul trecut“, spune Tobescu, în opinia căruia acesta este cel mai mare factor de scumpire în preţul lemnului.

De ce se scumpeşte lemnul?

Unul dintre motivele care au dus la această scădere a ofertei de lemn este introducerea de la începutul acestui an a Sistemului de Urmărire a Materialului Lemnos (SUMAL) 2.0. Principalul obiectiv al aplicaţiei este reducerea furtului din pădurile României.

Potrivit unul articol disponibil pe site-ul Greenpeace, din februarie anul acesta, SUMAL ar trebui să facă imposibilă ascunderea şi punerea pe piaţă a lemnului tăiat ilegal printr-o aplicaţie complet digitalizată care implică urmărirea prin GPS a camioanelor, imagini satelitare de înaltă rezoluţie şi camere de supraveghere la ieşirea din principalele bazine forestiere.

Tobescu spune că unul dintre efectele sistemului este şi complicarea punerii pe piaţă a masei lemnoase, mai ales pentru administratorii mici de păduri.

„Avem 800.000 de mici proprietari de păduri, oameni care depindeau de lemnul din pădurea lor pentru încălzire, dar care acum nu mai pot lua acel lemn decât după îndeplinirea unor proceduri.“

Modificări legislative şi un infringement 

Mai departe, modificarea Codului silvic din 2020 a dus, de asemenea, la anumite blocaje în ceea ce priveşte exploatarea pădurilor, mai spune Tobescu. Una dintre probleme sunt neclarităţile din elaborarea amenajamentelor silvice, baza prin care se face inventarierea pădurilor şi se desfăşoară lucrările de curăţare sau defrişare. De altfel, unul dintre punctele procedurii  de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva României se referă la apli­ca­rea amenajamentelor silvice fără parcurgerea unei evaluări adecvate de mediu. Astfel, odată cu modificarea Codului silvic, recoltarea masei lemnoase se poate face după emiterea actului administrativ de mediu.

Înainte, amenajamentele puteau fi aplicate fără a se mai urmări parcurgerea evaluării de mediu, lucru care astfel lăsa loc la abuzuri.

„Pentru  toate  aceste  amenajamente, în aplicarea modificării Codului Silvic prin Legea 197/2020, aplicarea amena­jamentelor silvice a fost suspendată, iar parcurgerea evaluării adecvate de mediu cu raport de mediu s-a dovedit o procedură foarte lungă, cu durata de minim 8 luni de zile, astfel încât aplicarea acestor amenajamente silvice a fost complet blocată, fiind oprită recoltarea masei lemnoase pentru aproximativ 10% din fondul forestier naţional, cu rezultat în apariţia unui deficit major de aprovizionare cu masă lemnoasă, cresterea abruptă a preţurilor, perturbarea aprovizionării cu resursă a industriei şi a populaţiei cu lemn de foc“, se arată pe site-ul Fordaq.

Tobescu spune că pornind de la acest blocaj legislativ, în unele zone, cum este Mehedinţi, de exemplu, situaţia este extrem de complicată în ceea ce priveşte alimentarea cu lemne de foc, lucru care duce la probleme şi în alte judeţe, cum este cazul Doljului sau Oltului.

„Se intră astfel într-o criză, în care preţurile sunt la cer“, a mai spus Tobescu.

Citește continuarea pe zfcorporate.ro

Companii - care are si subcategorii
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.