Companii

Semnal de alarmă din partea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială: Deficitul agroalimentar a devenit o problemă, cu posibil potenţial sistemic; statul trebuie să susţină crearea unor campioni naţionali în domeniu

Semnal de alarmă din partea Comitetului Naţional pentru...

Autor: Roxana Rosu

17.07.2020, 13:57 2079

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) atrage atenţia asupra faptului că balanţa comercială cu produse agroalimentare a devenit o vulnerabilitate în România, cu posibil potenţial sistemic, şi recomandă 10 măsuri pentru ameliorarea deficitului, inclusiv creşterea rolului fondurilor de garantare a creditelor şi identificarea firmelor care ar putea fi potenţiali campioni naţionali în domeniu.

Este prima dată când Comitetul,  din care fac parte reprezentanţi ai BNR, ASF şi ai Guvernului, fiind condus de guvernatorul BNR Mugur Isărescu, face astfel de declaratţii, în afara sferei sectorului financiar. 

 Astfel, în şedinţa din 15 iulie, Comitetul a emis Recomandarea CNSM nr. R/6/2020 referitoare la analiza Grupului de lucru CNSM privind diminuarea vulnerabilităţilor provenind din creşterea deficitului balanţei comerciale cu produse agroalimentare, care menţionează că ”balanţa comercială cu produse agroalimentare a devenit o vulnerabilitate, cu posibil potenţial sistemic, aspect susţinut, de cel puţin două motive: (i) existenţa unei relaţii strânse între deteriorarea deficitului de cont curent şi declanşarea unei crize financiare sau de balanţă de plăţi; (ii) necesitatea asigurării securităţii alimentare, aceasta fiind de altfel şi una dintre lecţiile crizei generate de pandemia COVID-19”.

În acest context, CNSM recomandă zece măsuri principale, printre acestea numărându-se: dezvoltarea de programe, prin dialog strâns cu reprezentanţii asociaţiilor de profil, care să implementeze Strategia Uniunii Europene ”De la fermă la furculiţă” şi declaraţia de cooperare ”Un viitor digital inteligent şi durabil pentru agricultura europeană şi zonele rurale”, creşterea rolului fondurilor de garantare a creditelor şi a Fondului Român de Contragarantare în susţinerea firmelor din agricultură şi din industria alimentară, revizuirea mecanismului certificatelor de depozit, îmbunătăţirea legislaţiei privind certificarea şi promovarea produselor agroalimentare, crearea unei strategii pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creşterea rolului schemelor de calitate, implementarea unei politici industriale pentru sectorul alimentar.

Este propusă, de asemenea, o metodologie pentru identificarea firmelor care ar putea fi potenţiali campioni naţionali în domeniul agroalimentar, iar pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare al firmelor din domeniul agroalimentar se recomandă diseminarea periodică de date statistice suplimentare.

Potrivit raportului Comitetului, deficitul comercial cu produse alimentare a ajuns la 4,3 mld euro în decembrie 2019 şi este în creştere (dublare în ultimii cinci ani). Acest deficit este parţial diminuat de excedentul comerţului cu cereale (2,2 mld euro, decembrie 2019). 

Printre măsurile structurale identificate în cadrul Grupului de lucru se numără:

  •  finalizarea procesului de cadastrare a suprafeţelor în termen cât mai rapid; 
  • modificarea legislaţiei în vederea favorizării comasării terenurilor;
  • susţinerea unor investiţii strategice pentru agricultori (sisteme de irigaţii, utilizarea de tehnologii avansate care ameliorează şi îmbunătăţesc calitatea solului etc.) pentru o perioadă minimă de timp care să permită recuperarea investiţiilor;
  • susţinerea şcolarizării şi pregătirii persoanelor implicate în agricultură şi industria alimentară. Reactivarea învăţământului agricol este o prioritate pentru crearea cadrului de creştere a valorii adăugate în agricultură. C
  •  restrângerea economiei subterane, prin fiscalizarea tuturor celor care activează în piaţă, regim uniform de control şi informatizarea sistemului şi instituţionalizarea unui cadru de dialog pe tema pieţei negre, cu participarea industriei, alături de autorităţile de resort; 
  • separarea atribuţiilor de control, printr-o procedură transparentă, astfel încât să se elimine paralelismele şi suprapunerile.
  • reducerea birocraţiei şi simplificarea legislaţiei naţionale, care în unele cazuri este în contradicţie cu cea comunitar

În ceea ce priveşte implicarea băncilor în finanţarea agriculturiii şi a industriei alimentare, Comitetul spune că există un interes relativ mare şi necesarul de finanţare se menţine ridicat 

”Volumul finanţării este asimetric distribuit, primele cinci bănci din sistem asigurând 62% din totalul creditelor (care însumează 16,6 mld lei, din care 9,7 mld lei agricultură, în decembrie 2019). Creditarea agriculturii a fost favorizată de bănci şi IFN (volumul finanţării a crescut cu 42 la sută în ultimii cinci ani), în timp ce creditarea firmelor din industria alimentară a înregistrat o scădere relativ importantă (cu 13 la sută în aceeaşi perioadă în portofoliul băncilor, în timp ce în portofoliul IFN se menţine la o valoare modestă)”. 

Astfel, pentru creşterea implicării băncilor şi IFN în finanţarea companiilor din domeniul agroalimentar, CNSM consideră importante trei măsuri: diseminarea periodică de date statistice suplimentare, identificarea unor campioni naţionali şi revizuirea mecanismului certificatelor de depozit.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO