Companii

S-a intors roata: dupa ce au aruncat cu zeci de mii de euro dupa top manageri, companiile negociaza acum exituri pe sume similare

S-a intors roata: dupa ce au aruncat cu zeci de mii de euro dupa top manageri, companiile negociaza acum exituri pe sume similare

Cristina Popescu, senior associate in cadrul casei de avocatura Lina & Guia: Este un joc si un test de anduranta intre angajat si angajator, pe principiul "Mai da tu, mai las eu". Angajatorii, in general, isi doresc un exit discret, de genul "Du-te si taci!"

31.05.2009, 15:53 68

Patru fosti directori ai Electrica inlocuiti din functie in luna februarie au actionat recent in instanta compania si solicita despagubiri care totalizeaza 4 mil. lei (aproape un milion de euro), considerand ilegala decizia de schimbare din posturi.

Situatia directorilor de la Electrica nu este singulara, o tendinta in acest sens resimtindu-se puternic in mediul privat.
"Prin august-septembrie au inceput (managerii - n.r.) sa apeleze la noi. Era un soi de buimaceala. Top managementul este perceput in aceasta perioada ca un generator de costuri suplimentare, iar companiile incearca sa ii indeparteze mai mult sau mai putin amiabil sau justificat", spune Cristina Popescu, senior associate in cadrul casei de avocatura Lina & Guia.
Serban Paslaru, partner in cadrul Tuca Zbarcea & Asociatii: Constatam o crestere a numarului de solicitari de asistenta din partea clientilor in legatura cu reduceri de posturi de conducere determinate de reorganizari ale activitatilor desfasurate sau de relocari de activitati in alte tari.Cresterea exploziva a businessurilor din ultimii ani si deficitul de personal la nivel de management a determinat foarte multe companii sa plateasca executivilor salarii foarte mari, de multe ori peste media din regiune.
Principala ratiune a inlocuirilor la nivel de management este reducerea de costuri. Companiile renunta la executivi fie pentru a-i inlocui cu altii mai ieftini - in conditiile in care piata ofera in prezent candidati buni la salarii mai mici -, fie pentru ca restructureaza pozitii, fie invoca, pur si simplu, criza pentru a scapa de anumiti angajati. De cele mai multe ori, companiile incearca sa profite de lipsa de informare a managerilor si folosesc tactici usor intimidative.
"Am avut un caz al unui manager dintr-o companie de asigurari care castiga peste 5.000 de euro pe luna si caruia i s-a comunicat ca ii va fi restructurata pozitia. Problema era ca pozitia pe care o ocupa nu putea fi restructurata, fiind indispensabila in companie. In final, managerul a primit un pachet compensatoriu de 10.000 de euro, in conditiile in care angajatorul propusese initial doar un sfert din aceasta suma", spune Popescu.
 
Angajatorii vor discretie: "Pleaca si taci!"
Din toamna anului trecut si pana in prezent, numarul solicitarilor primite de avocatii de la Lina & Guia de la manageri care urmeaza sa fie dati afara a ajuns la doua-trei in fiecare luna. "Nu este un business de volum, insa se resimte clar o tendinta in acest sens. In general, actionam de partea angajatorilor pe probleme de munca si, statistic vorbind, in cele mai multe cazuri, reprezentam companiile angajatoare in litigii de munca", spune Popescu.
Cele mai multe situatii de manageri concediati vin din banci, companiile de asigurari sau firmele de distributie de electronice si electrocasnice, spun avocatii. "Constatam o crestere a numarului de solicitari de asistenta din partea clientilor in legatura cu reduceri de posturi de conducere determinate de reorganizari ale activitatilor desfasurate sau de relocari de activitati in alte tari. Am participat, in ultima vreme, la numeroase astfel de negocieri, atat ca avocati ai companiilor, cat si ai directorilor", spune si Serban Paslaru, partner in cadrul Tuca Zbarcea & Asociatii.
In cea mai mare parte a situatiilor, conflictele intre executivi si angajatori iau forma unor "prelitigii", adica se solutioneaza pe cale amiabila, pentru ca, spun avocatii, cele mai multe companii tin la imagine si incearca sa evite sa ajunga in instanta cu un conflict de munca.
"Este un joc si un test de anduranta intre angajat si angajator, pe principiul 'Mai da tu, mai las eu'. Angajatorii, in general, isi doresc un exit discret, de genul 'Du-te si taci!'. Practic, managerii isi maresc oferta initiala de la angajatori", explica Popescu.
 
Zeci de mii de euro, valoarea exit bonusului
Valoarea bonusului de exit este cuprinsa intre unul si 15 salarii lunare brute, spune Oana Datki Botolan, country manager al Consulteam, reprezentantul pe piata locala al companiei de consultanta in resurse umane Mercer.
In cazul unui manager cu un salariu mediu net de 5.000 de euro, exit bonusul poate ajunge astfel la 75.000 de euro, in cazul in care compania va acorda maximul de 15 salarii lunare.
In cea mai mare parte a cazurilor, insa, sumele platite la exit bonus nu depasesc 6 salarii lunare. Specialistii in executive search apreciaza ca mai putin de zece manageri de pe piata locala incaseaza anual bonusuri de 150.000 de euro.
Cel mai mare pachet pe care l-au primit managerii consiliati de Guia a fost de 80.000 de euro si a revenit unui director dintr-o banca, care castiga in jur de 10.000 de euro lunar.
"Managerul respectiv facea parte din categoria celor pe care nu ai de ce sa-i dai afara, cu rezultate peste target-ul companiei. A durat mai bine de doua luni pana s-a inteles cu compania", precizeaza Popescu.
Unul din cele mai cunoscute exemple de executivi care au contestat deciziile companiilor de a-i inlocui din functie este cel al lui Regis Mougel, fostul director general al retelei de hipermarketuri Cora in Romania, care a primit ca despagubiri din partea fostului angajator echivalentul salariului sau de baza pe patru ani, castigand la finele lui 2007 procesul intentat retailerului pentru concedierea sa din 2004.
Un alt caz destul de mediatizat in 2005 a fost cel al francezului Rino Tizzanini, care dupa ce a condus timp de trei ani reteaua de magazine de tip discount Profi, a fost anuntat de catre consiliul director al companiei de incetarea relatiei de colaborare.
Ulterior, retailerul a anuntat ca il va despagubi pe Tizzanini cu 200.000 de euro, potrivit datelor aparute in presa la acea data. Cum francezul a sustinut ca nu a primit banii, s-a adresat justitiei, cerand despagubiri de 10 milioane de euro.
Pretentia nu i-a fost acceptata, insa judecatorul a dispus reinstalarea lui in functia de administrator si plata retroactiva a salariului.
 
Se evita comunicarea scrisa
Ca posibile explicatii pentru cresterea numarului de manageri care ies in piata, Vlad Neacsu, partener in cadrul biroului de avocatura Popovici, Nitu & Asociatii, precizeaza strategiile destul de diverse de adaptare la noile conditii de piata ale companiilor.
"Ceea ce poate insemna inclusiv inlocuirea unora dintre echipele de management, specializate si performante in cresterea businessurilor, cu persoane al caror mandat sa fie mai degraba prudenta, conservarea si reducerea de costuri", precizeaza el.
O mare parte din executivii afectati de concedieri sunt remunerati pe baza unui contract de mandat, dat fiind ca Legea Societatilor Comerciale instituie o incompatibilitate intre functia de director si calitatea de salariat in cadrul societatilor comerciale pe actiuni.
"In ceea ce priveste remuneratiile stabilite prin contracte de mandat, am intalnit remuneratii apropiate de veniturile unor salariati, ca sa incep cu cele mai mici, dar si remuneratii care, de multe ori, depasesc cu mult echivalentul salariului presedintelui Romaniei, daca vrem sa folosim un reper la moda", spune Serban Paslaru.
Managerii care urmeaza sa fie concediati primesc semnale de genul: sunt scosi din listele de mail, oamenii nu le mai raporteaza direct lor, iar sarcinile lor sunt preluate treptat de alti manageri.
"La pozitiile de top, partile se tatoneaza, angajatorii evita comunicarea scrisa si incearca sa comunice mai mult verbal cu managerii. Angajatorii spera ca vor minimiza ceea ce ofera si vor sa maximizeze ceea ce obtin", spune avocatul de la Lina & Guia.
 
Au avut castig de cauza
 
  • Unul din cele mai cunoscute exemple de executivi care au contestat deciziile companiilor de a-i inlocui din functie este cel al lui Regis Mougel, fostul director general al retelei de hipermarketuri Cora in Romania, care a primit ca despagubiri din partea fostului angajator echivalentul salariului sau de baza pe patru ani, castigand la finele lui 2007 procesul intentat retailerului pentru concedierea sa din 2004.
  • Francezul Rino Tizzanini a fost anuntat in 2005 de conducerea retelei de magazine de tip discount Profi, pe care o conducea de trei ani, de incetarea relatiei de colaborare. Tizzanini a dat in judecata compania, cerand despagubiri de 10 milioane de euro. Pretentia nu i-a fost acceptata, insa judecatorul a dispus reinstalarea lui in functia de administrator si plata retroactiva a salariului.
 

 

 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO