♦ Până să devină hub regional prin gazul din Marea Neagră, România a ajuns să ia gaz rusesc prin Bulgaria, prin gazoductul TurkStream al Gazprom ♦ Ponderea importurilor s-a accentuat anul acesta, până aproape de 20% pe fondul diminuării producţiei interne.
„În 2020, TurkStream a livrat gaz rusesc către clienţii din Turcia, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord şi România. De la 1 ianuarie 2021, Serbia şi Bosnia şi Herţegovina de asemenea au început să fie alimentate prin TurkStream, prin Turcia, dar şi prin noile capacităţi de transport de gaze create în Bulgaria şi Serbia. Livrările către Ungaria sunt aşteptate să înceapă odată ce operatorii de sisteme din Bulgaria, Serbia şi Ungaria îşi vor extinde capacitatea de transport”, se arată în documentele gigantului rus Gazprom, cea mai importantă sursă externă de gaz pentru Europa.
Lansat anul trecut, TurkStream este proiectul care a înlocuit South Stream, unind rezervele din Rusia cu Turcia printr-o conductă care traversează Marea Neagră. Atât South Stream, cât şi TurkStream aveau ca scop principal ocolirea Ucrainei, obiectiv atins anul trecut.
„Lansarea din 2020 a gazoductului TurkStream de 31,5 miliarde de metri cubi a dus la o reaşezare fără precedent a modului în care gazul rusesc ajunge în Europa, iar odată cu startul fluxurilor de gaze generate de expansiunea pe uscat a TurkStream, traseul gazului rusesc se schimbă încă o dată”, se arată într-o analiză realizată de S&P Global Platts, cel mai mare furnizor independent de informaţii din sectorul energiei şi al comodităţilor. Ce este interesant este rolul pe care îl capătă Bulgaria în noua ecuaţie a gazului rusesc în Europa. „Bulgaria este ţara care a simţit cel mai puternic impact odată cu finalizarea TurkStream”, mai arată analiza S&P Global Platts.
Astfel, vecinii de la sud au primit anul trecut 5,5 miliarde de metri cubi prin intermediul TurkStream. Din acest volum, 0,32 de miliarde de metri cubi au ajuns în România.
Importuri în creştere
Astfel, România a primit anul trecut, în total, 1 miliard de metri cubi de gaz rusesc, care a asigurat peste 8% din consumul naţional. Cantitatea poate fi evaluată la circa 150 mil. dolari, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor publice.
Potrivit datelor Romgaz, anul trecut consumul total din România a fost de circa 12 miliarde de metri cubi de gaze, în creştere faţă de niveul de 11,5 miliarde de metri cubi din 2019, an în care s-au consumat 1,1 miliarde de metri cubi de gaz rusesc.
Problema este că de la începutul acestui an, importurile de gaze au ajuns la aproape 20% din consum, în februarie, potrivit ultimelor date ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Această creştere a importurilor s-a suprapus peste o scădere de 10% a producţiei de gaze a OMV Petrom şi una de 4% în cazul Romgaz, aceştia fiind cei doi mari producători interni.
Mai mult, cererea internă a crescut şi ea cu 6% în primul trimestru, după cum arată datele din raportul financiar pe primul trimestru al OMV Petrom. O analiză internaţională a ICIS arată că, din nou, gazul rusesc adus prin Bulgaria a fost foarte util pe plan local.
„Importurile României prin Bulgaria au crescut simţitor începând cu luna martie”, se arată în sursa menţionată.
Astfel, deşi gazul nu trebuia să ajungă pe plan local, ci în Ungaria, volumele au fost redirecţionate pe plan intern în contextul în care preţul din România era mai mare decât cel din Ungaria, producţia era în scădere iar cererea era pe un trend ascendent din cauza temperaturilor scăzute.
„Traderii din România se aşteaptă ca vara aceasta preţurile să aibă un premium de 2 euro pe MWh faţă de huburile din Ungaria şi Austria, astfel că schimburile cu Ungaria vor continua, făcând din România cel mai mare beneficiar al gazului adus prin TurkStream anul acesta”, se arată în analiza ICIS.