Caută doar în titlu
Companii

România a ajuns astăzi într-un impas: ar câştiga noi proiecte de investiţii, dar nu are cu cine să le livreze. „Cel mai mare competitor al unei firme care caută angajaţi în România este angajatorul occidental, care îi atrage pe români în Italia, Spania sau Germania“

Cu peste 8 milioane de locuitori care fac parte din populaţia ocupată (adică au venituri din muncă), dintre care numai 4,7 milioane sunt salariaţi cu „acte“ şi cu alţi 3 milioane de români care au plecat la muncă în străinătate, România a ajuns astăzi într-un impas: ar câştiga noi proiecte de investiţii, dar nu are cu cine să le livreze.

Motivul? Angajatorii nu reuşesc să găsească suficient de multă forţă de muncă pe care să o angajeze, iar piaţa muncii a devenit, din nou, una a candidatului, pentru că cererea de personal este mai mare decât oferta.

„Cel mai mare competitor al unei firme care caută angajaţi în România este angajatorul occidental, care îi atrage pe români în Italia, Spania sau Germania“, este de părere Florin Godean, country manager al furnizorului de soluţii privind forţa de muncă Adecco România, companie care  a plasat anul trecut circa 8.500 de angajaţi în fabricile şi companiile de servicii din România, scrie revista Business Magazin (www.bmag.ro).

În cazul celor care aleg să rămână în ţară, spune el, mulţi dintre ei aşteaptă de la angajatori oferte mai bune şi de aceea există situaţii în care nu se grăbesc să se angajeze chiar dacă există oportunităţi în zona în care locuiesc. „Paradoxal, în prezent cel mai mare deficit de candidaţi se înregistrează în cazul munci­torilor necalificaţi şi al lucrătorilor ultracalificaţi“, adaugă şeful Adecco, care spune că cea mai mare criză de personal se resimte în centrul şi în vestul ţării şi mai puţin în Moldova.

Iar companiile din acele regiuni confirmă tendinţa. Spre exemplu, pentru grupul Continental, cel mai mare angajator din industria de componente auto din România, deficitul cel mai mare de candidaţi se resimte în zona experţilor tehnici. Astfel, poziţiile cel mai greu de ocupat poartă titulaturi de tipul: high level programmer, experienced embedded software developer, hardware engineer, system engineer sau project manager.

România se învârte în prezent într-un cerc vicios, spun specialiştii, pentru că se pregătesc, pe cheltuiala contribuabililor, specialişti care apoi pleacă din ţară şi aleg să lucreze în economiile dezvoltate. Dezechilibrul lăsat în urmă de exodul de creiere se măsoară în investiţii şi cheltuieli imposibil de fructificat de statul român, cu impact direct asupra competitivităţii şi gradului de inovare; astfel, scad premisele pentru creşterea economică şi dezvoltarea ţării, consideră Cristina Săvuică, chief happiness officer în cadrul furnizorului de soluţii privind forţa de muncă Lugera.

„Pe lângă exodul talentelor, ne confruntăm cu o îmbătrânire a populaţiei şi implicit o atrofiere a competenţelor relevante pentru joburile prezentului, iar efectele alinierii deficitare a învăţământului la nevoile reale ale pieţei şi lipsa unui parteneriat solid între acesta şi mediul organizaţional încep să fie tot mai vizibile“, spune Cristina Săvuică, care conduce o companie care a angajat circa 7.000 de oameni în regim temporar anul trecut.

Dincolo de problema demografică şi de plecarea a 3 milioane de persoane, care fac parte din forţa de muncă activă, piaţa locală a muncii se confruntă cu mari dezechilibre regionale. Cele mai multe investiţii în producţie sunt grupate în vestul ţării, din raţiuni ce ţin de apropierea de piaţa occidentală şi de infrastructură.  De aceea, deficitul de forţă de muncă este concentrat în vestul României, nu în Moldova.

„Avem deficit de muncitori în toată industria producătoare – auto, electronică, telecom, dar şi IT – practic peste tot. În acelaşi timp, nivelul salarial este reglat de piaţă. Din păcate, există zone cu cerere mare de lucrători dar cu salarii care încep de la minimul pe economie, ceea ce înseamnă că recrutarea este anevoioasă, iar retenţia - dificilă. Muncitorii necalificaţi sunt cel mai greu de găsit din punctul de vedere al numărului de lucrători solicitaţi deşi se intră foarte uşor pe această piaţă“, mai spune Florin Godean de la Adecco.

 

Ce salarii sunt în joc

Potrivit datelor centralizate de Lugera, un furnizor de soluţii privind forţa de muncă, poziţiile pentru care se caută cel mai mult candidaţi în prezent sunt cele de meseriaşi calificaţi (sudori, mecanici auto, operatori maşinişti, stivuitorişti), muncitori necalificaţi, ingineri în producţie, specialişti IT, reprezentanţi vânzări şi personal în sectorul financiar-contabil. 

„Pentru sudori, în funcţie de tipul de sudură executat, salariile nete pot porni de la 1.500 de lei şi pot ajunge până la 4.000 de lei. În cazul operatorilor maşinişti CNC, salariile sunt cuprinse între 1.800 şi 2.300 de lei net, diferenţele fiind date de tehnologiile pe care sunt specializaţi şi de nivelul de experienţă cerut de angajator. (...) În cazul specialiştilor în IT - developers -, în funcţie de tehnologii un junior poate câştiga între 3.000 şi 6.000 de lei, iar un senior între 8.000 şi 15.000 lei/ lună“, spune Cristina Săvuică de la Lugera.

Companii - care are si subcategorii
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.