ZF Logistica Businessului. Ruxandra Dumitrescu, AHK: „Nearshoring“ este cuvântul de ordine pentru investitori

♦ Companiile europene doresc să relocheze cât mai aproape de pieţele de desfacere unităţile de producţie şi caută situri industriale în zona Europei Centrale şi de Est, în noile parcuri industriale şi logistice.

Forţa de muncă şi infrastructura re­pre­zintă principalele atuuri pentru a atrage o nouă unitate de producţie, însă in­vestitorii caută mai nou şi oraşe care să poată asigura o calitate cât mai bună a vieţii.

„Pentru un investitor infras­tructura este esenţială atunci când vine vorba de alegerea unei locaţii de producţie. Dacă înainte prima întrebare era legată de infrastructura rutieră, am observat că în ultima vreme a crescut interesul pentru infrastructura feroviară - creşterea vitezei de transport, investiţiile în această zonă, inclusiv pentru vestul şi centrul ţării unde avem o infrastructură rutieră dezvoltată“, a spus Ruxandra Dumitrescu, deputy managing director, head of consulting and services în cadrul Camerei de Comerţ Româno-Germane AHK România.

Într-o primă fază când investitorii ajung la noi, România este deja într-o com­petiţie cu alte ţări din regiune precum Polonia, Bulgaria, Ungaria sau Serbia pentru atragerea investiţiei. „Este cu atât mai important ca aceste in­vestiţii să fie realizate şi să existe o respec­tare a termenelor anunţate – nu numai autostrăzi sau căi ferate, ci şi ae­ro­porturi sau infrastructură ener­getică, parcuri industriale şi logistice în toată ţara. Acestea sunt elementele care determină un investitor să aleagă o ţară şi o regiune unde să meargă. România rămâne în atenţia inves­ti­torilor însă. Am avut o perioadă de linişte până în toamna anului 2020, însă am văzut o deblocare şi s-au reluat discuţiile cu investitori cu privire la noi proiecte“, a spus directorul adjunct al AHK.

Lipsa materiilor prime, scumpirea masivă a transportului dinspre Asia de la circa 1.500 – 2.000 de dolari un container la peste 15.000 de dolari deja perturbă lanţul de aprovizionare.

„Acum cuvântul cheie este nearshoring deoarece s-a observat în ultimele luni că lanţurile de aprovizionare nu sunt atât de sigure precum se credea. Companiile au nevoie de o alternativă mai aproape de casă iar în acest moment sunt căutate noi locaţii în Europa Centrală şi de Est, preferabil din UE, iar aici România are şansa ei şi o şansă bună“, a explicat Ruxandra Dumitrescu.

Pe de altă parte, dincolo de componenta legată de infrastructură, forţa de muncă reprezintă un argument tot mai important.

„Aici sunt criterii noi sau o altă ordine a întrebărilor – prima întrebare este legată de disponibilitatea şi calitatea forţei de muncă şi posibilitatea de a forma forţa de muncă necesară iar aici un rol important îl au şcolile profesionale în sistem dual şi facultăţi deschise spre colaborare. Contează şi calitatea vieţii în oraş pentru retenţia forţei de muncă. Foarte importantă rămâne infrastructura – sunt oraşe care se pot lăuda cu o distanţă mică faţă de cel mai apropiat nod de autostradă sau nod feroviar sau cu un aeroport  cu zboruri directe către principalele huburi, din Germania pentru noi spre exemplu, sau cu o infrastructură de internet extraordinară“, a explicat directorul adjunct al Camerei de Comerţ Româno-Gemane.

Creşterea calităţii vieţii şi retenţia forţei de muncă în acel oraş sunt tot mai importante. Sunt oraşe care au pornit mai devreme precum Cluj, Oradea, Timişoara, Sibiu sau Braşov, iar acestea sunt şi primele care au atras investitori iar pe ei presiunea a fost mai mare.

„Sunt şi oraşe care au realizat cât de important este acest factor şi vin din urmă. Este important să ai o structură, un plan de dezvoltare multianual cu un plan de dezvoltare care să fie urmat de indiferent cine urmează schimbării politice, dacă este sau nu an electoral. Ar trebui să existe un acord al tuturor actorilor relevanţi pentru acel oraş. De aceea funcţionează în Germania. Important este să analizeze cât mai multe modele de succes şi să vadă ce se poate aplica la ei în oraş. Nu poţi lua lua integral o experienţă dintr-un oraş şi să o implementezi în altul. O perioadă bună au lipsit modelele de succes, de bună practică, însă vedem că primarii doresc să înveţe de la alţii iar oraşele germane pot fi un bun exemplu“, a spus Ruxandra Dumitrescu.