Preţurile cerealelor care au explodat începând din august odată cu recolta grâu lui şi care au continuat cu floareasoa relui şi porumbul vor rămâne ridicate şi anul viitor, ceea ce anunţă o iminentă criză alimentară. Era normal ca după criza energetică şi cea financiară să ne confruntăm şi cu o criză alimentară, dar România nu este pregătită, pentru că are în continuare cea mai mică productivitate din Europa", a declarat pentru ZF Ştefan Poienaru, care anunţă că măsurile cele mai importante luate la nivel local ar trebui să vizeze în primul rând creşterea productivităţii.
Poienaru deţine grupul Agrofam Holding din Feteşti care exploatează 12.000 de hectare de teren agricol. De exemplu, România, cu cele aproximativ 2,3 milioane de hectare cultivate cu porumb, ocupă primul loc în topul ţărilor din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa destinată acestei culturi, dar este depăşită de Franţa când vine vorba de producţie, având un volum cu peste 70% mai mare decât cel obţinut la nivel local, de puţin peste 9 mil. tone.
Motivul? Producţia de porumb la hectar obţinută de fermierii români ajunge la 4 tone, în timp ce media europeană se ridică la 6,5 tone, potrivit unui studiu al United States Department of Agriculture (USDA). Acelaşi lucru se întâmplă şi la grâu, unde producţia medie europeană este de circa 5,4 tone/ha, aproape dublu faţă de ce obţin românii, 2,8 tone/ha.
Preţurile au explodat
În plus, preţurile la cereale au explodat la nivel internaţional, grâul şi porumbul tranzacţionându-se cu peste 200 de euro/ tonă imediat după recoltare.
"Am putea numi un avantaj pentru agricultorii români faptul că a crescut preţul, dar acest lucru este valabil doar pentru cei care nu au fost nevoiţi să vândă înainte de majorarea preţurilor", spune Poienaru, care însă recunoaşte că mulţi sunt cei care preferă să îşi vândă produsele la jumătate din preţ din lipsă de bani, fiind presaţi de datorii şi de necesitatea de a cumpăra inputuri pentru următorul ciclu de producţie.
Şi agricultura românească a avut de suferit în urma secetei şi apoi a ploilor masive care au de terminat fermierii să recolteze în afara perioadei optime, ceea ce a avut impact decisiv asupra nivelului de producţie obţinut.
An atipic pentru agricultură
"2010 a fost un an atipic pentru că în iulie, o lună fără precipitaţii de obicei, a plouat foarte mult, lucru care a compromis producţia de grâu şi rapiţă, înjumătăţind-o practic."
Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu porumbul, sau floarea-soarelui, zone importante fiind afectate de cantităţile mari de apă care au căzut în ultimele luni.
De exemplu, în Insula Mare a Brăilei, lucrată de omul de afaceri Culiţă Tărâţă, cele 8.000 de hectare cultivate cu porumb au fost complet distruse.
"La floarea-soarelui am obţinut 2,3 tone/ha, pe o suprafaţă de 4.500 de hectare, în condiţiile în care circa 700 ha au fost puternic afectate", spune şi Poienaru., care a recoltat astfel doar 10.000 de tone. La porumb, Poienaru a obţinut o medie la hectar de 5,9 tone pe 500 de hectare.
Exces de prudenţă din partea băncilor
O singură problemă au însă marii fermieri. Băncile sunt din ce în ce mai reticente în a acorda credite, iar această situaţie nu se găseşte doar la companiile mici, ci şi la cele care de zeci de ani apelează la ajutor bancar.
"Cu toate că relaţiile cu băncile rămân normale, perioada în care acestea fac analize s-a triplat. Dacă până acum luam creditul în 30 de zile, acum îl iau în 100 de zile. Este un exces de prudenţă, în condiţiile în care nouă ne trebuie banii pentru motorină sau pentru seminţe mult mai repede."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
