Digitalizarea agriculturii presupune tehnologii şi competenţe noi, care se realizează cu costuri, dar care înseamnă şi produse de calitate, o mai mare eficienţă a muncii şi chiar atragerea segmentului tânăr către acestă industrie, consideră Ramona Ivan, Director, Directia Relatii cu Institutii Nationale si Internationale în cadrul CEC Bank, prezentă în cadrul videoconferinţei ZF Agricultura într-o nouă etapă, realizată de Ziarul Financiar.
"Trebuie să ne dăm seama că dacă vorbim de digitalizare în domeniul agriculturii, trebuie să vorbim de tehnologii noi, competenţe noi ale celor care le folosesc, şi asta înseamnă costuri, dar înseamnă şi produse de calitate şi mai mare eficienţa a muncii, şi chiar atragerea segmentului tânăr în industrie. Prin digitalizare agriculturii, produsele româneşti pot deveni mai competitive".
Alte declaraţii:
2020 a adus schimbări în materie de finanţare pe agricultură şi nu doar în acest sector. În primul rând a apărut necesitatea amânării la plată, au venit soluţiile personalizate pentru fiecare client în parte. Pandemia combinată cu seceta ne-a făcut să căutăm soluţii pentru a ajuta fermierii.
Lansarea recentă pe zona de inovare, digitalizare pentru IMM-uri, program dezvoltat şi împreună cu MInisterul Economiei. Băncile au aplicat inclusiv alte soluţii inovative împreună cu parteneri externi, cu Fondul European de Investiţii, Banca Europeană de Investiţii.
Există din ce în ce mai multă deschidere spre digitalizare şi în zona de agricultură. De o săptămână, declaraţiile care au venit şi oficial, de creare a unui program pentru agricultură şi industrie alimentară pe modelul IMM Invest, ar fi un lucru foarte bun.
Ca tendinţă la nivel european, atunci cănd vrei să sprijini ceva sau să pui un focus mai mare, finanţatorul trebuie să ofere ceva în plus, o facilitate, un cost mai bun, tocmai pentru a-i încuraja pe cei care vor să facă aceste investiţii, să meargă spre competitivitate.
În portofoliul CEC Bank, circa 30% reprezintă ponderea finanţărilor acordate agriculturii şi industriei alimentare. Avem şi avantajul unei reţele foarte mari- circa 1.000 de unităţi în toată ţara. Realitatea de astăzi, pe zona de agricultori necesită şi prezenţa fizică, trebuie să se meargă şi pe procesul de învăţare şi de simplifcare.
Pentru a avea o industrie alimentară puternică ar fi bine să existe parteneriate între fermieri, antreprenori, autorităţile şi sectorul bancar. Într-o formă sau alta, nu se fac finaţări fără sa existe un anumit suport financiar. Şi atunci e bine ca băncile să vadă ce anume pot schimba la anumite produse, iar autorităţile să implementeze ceea ce este necesar.
În ultimele luni acest trio a funcţionat mai bine şi s-au găsit soluţii, inclusiv pentru cei care aveau proiecte cu fonduri europene, dar în continuare trebuie mai mult, mai ales pe zona de digitalizare, inclusiv pe competenţele care trebuie să se dezvolte.
Încurajez nu doar tehnologizarea, ci şi digitalizarea şi cred că pe termen lung, într-o formă sau alta, o să avem o altfel de agricultură, iar lanţurile foarte mari pe zona de industrie agricolă vor putea inclusiv să lucreze forate mult şi pentru export. Să devenim competitivi nu doar la nivel local, ci şi la nivel extern.
Resursele necesare pentru a recupera din decalajele înregistrate la nivelul sectorului agricol ţin de resursa umană- creşterea cunoştinţelor şi competenţelor fermierilor şi a pieţei în general, a consultanţilor. Resursele financiare-inclusiv inteligenţa de a găsi cele mai potrivite soluţii, şi zona de eficienţă.
