Retail&Agrobusiness

Petre Daea, ministrul Agriculturii: România a intrat în Uniunea Europeană cu 3 milioane tone de grâu, iar acum are 10 milioane tone de grâu

Petre Daea, ministrul Agriculturii: România a intrat în...

Autor: Teona Tomoiaga, Mediafax

08.10.2019, 12:29 747

Ţara noastră a intrat în UE cu 3 milioane tone de grâu, iar în prezent are 10 milioane tone de grâu, a declarat, marţi, Petre Dea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la o conferinţă de profil.

“România are un potenţial economic ridicat. Mă refer la plantaţiile agricole. Am intrat în Uniunea Europeană cu 3 milioane de tone de grâu, iar acum avem 10 milioane de tone, ceea ce înseamnă enorm faţă de realizările de acum câţiva ani în urmă”, a explicat ministrul Daea.

Totodată, ministrul Agriculturii a susţinut că, în doi ani de zile, ministerul de resport a pus în funcţiune 56 obiective de investiţi, în vederea refacerii sistemelor de irigare principale şi secundare, menţionând apreciativ că România deţine resurse în domeniul agriculturii pentru care alte state ar face sărbătoare naţională. “Nu există altă ţară în lume care să aibă bazine hidrografice cum are România. Dacă privim reţeaua hidrografică a ţării noastre, ne dăm seama că peste tot avem resurse de apă, apă dulce. Alţii au sărbătoare naţională când câştigă din apa sărată 1 metru pătrat de vegetaţie. Trebuie să folosim aceste reurse, adică apa, solul şi fondul genetic, pe care România la are. Teritoriul nostru este tăiat frumos de râuri şi pârâuri, de surse de apă dulce care pot asigura condiţiile necesare pentru creşterea vegetaţiei şi pentru realizarea produselor agricole”, a adăugat Daea.

Potrivit ministrului de resort, în prezent, România funcţionează, în sectorul agriculturii, pe baza unor relicve a sistemelor de irigaţii, din cauza faptului că românii le-au distrus pe cele din trecut. “Astăzi, România beneficiază de relicvele unor sisteme de irigaţii, din cauza faptului că nu ne-am putut stăpâni să nu le distrugem pe cele din trecut. Şi tot astăzi, suntem în situaţia de a vedea cu ochii noştri ce înseamnă această situaţie. În 2017, Guvernul, având voinţă politică, a pornit o lege care permitea refacerea sistemului de irigaţii. Au existat lucrări excepţionale din punct de vedere a modului în care acestea au fost gândite. S-a aşezat drept politică de stat această refacere a sistemului de irigaţii, pentru a da apă plantelor atunci când este secetă afară. Aşa se manifestă schimbările climatice, prin lipsa de apă sau prin surplusul de apă atunci când solul nu este capabil să o reţină. România s-a aşezat cu faţa spre sistemul de irigaţii. Putem spune cu satisfacţie şi amărăciune, în acelaşi timp, că am putut face, dar acum trebuie să refacem ce a fost făcut”, a spus el.

Petra Dea a aminti că, anul acesta, pe teritoriul ţării noastre se desfăşurau patru fenomene extreme în acelaşi timp. Aceasta a declarat: “Seceta, excesul de umiditate, grindina şi, evident, furtuna, au fost patru fenomene extreme ce se desfăşurau în acelaşi timp pe teritoriul României. Toate afectau ţara de la o zona la alta, de la o cultură la alta. Întregistram pierderi acolo unde femnomenul se manifesta. A se vedea Tulcea, Constanţa, care sunt suprafeţe ce nu sunt aduse în întregime la potenţialul lor irigabil pe care îl înregistrau în 1989. Un alt răspune pentru excesul de umiditate sunt canalele de desecare.”

Ministrul Agriculturii a avertizat că 49 din 52 de staţiuni de cercetare ştiinţifică în domeniu, necesară pe fondul schimărilor climatice şi a impactului lor în economie, şi-au reluat activitatea. “Cercetarea ştiinţifică este datoare pentru că nici noi nu am făcut tot ceea ce trebuie pentru cercetare. Din 52 de staţiuni de cercetare a României, cu specificiul lor, cu puterea lor de estimare şi interpretare tehnică, erau capabile să ofere soluţii pentru fiecare zonă în parte. În 2009, în urma unei legi date de Parlamentul României, era obligatoriu, cu forţa legii, ca staţiunile de cercetare să fie reorganizate. Din 2009 până în 2017, doar trei din 52 hotărâri de Guvern au funcţionat. Am văzut, totuşi, cum cercetătorii s-au îndepărtat, temele de cercetare s-au suspendat. Însă 49 de staţiuni de cercetare şi-au reluat activitatea, toate lucrând în scopul găsirii răspunsului la aceeaşi întrebare <<Ce punem în sol pentru a putea răspunde la situaţiile generate de schimările climatice>>”, a conchis Daea.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO