Monitorul Preţurilor, un instrument de comparare a preţurilor la produse alimentare, lansat de Consiliul Concurenţei acum doi ani, include în analiză doar 5% din magazinele din Capitală.
În Bucureşti sunt peste 850 de magazine moderne, dar Monitorul Preţurilor afişează preţurile pentru din maximum 50 de hipermarketuri şi supermarketuri, chiar şi în cazul unor articole cu volume foarte mari de vânzări, precum apa minerală, laptele sau sucul.
Spre exemplu, când vine vorba de preţul pentru o sticlă de apă minerală Borsec (carbogazoasă), la 1,5 litri, în Monitorul Preţurilor nu apare nicio unitate a olandezo-belgienilor de la Mega Image deşi ei au 60% din toate magazinele moderne din Capitală. Iar asta în contextul în care Borsec e cel mai vândut brand de apă minerală în volum, iar 1,5 litri e unul dintre cele mai consumate ambalaje.
În aceste condiţii, întrebarea este cât de relevant este un instrument de comparare a preţurilor alimentelor dacă în analiză sunt incluse doar 5% dintre magazinele existente în Capitală, cea mai importantă piaţă?
Investiţia în lansarea Monitorului Preţurilor s-a ridicat la 300.000 de euro, potrivit informaţiilor publicate de ZF în 2019.
