Retail&Agrobusiness

Cum arată viitorul comerţului postpandemie: Are în România comerţul stradal şansa să renască din propria cenuşă în timp ce era mallurilor începe să apună?

Calea Victoriei e văzută atât de consultanţii imobiliari, cât şi de retaileri ca fiind una dintre puţinele artere cu potenţial pentru comerţul stradal

Calea Victoriei e văzută atât de consultanţii imobiliari, cât şi de retaileri ca fiind una dintre puţinele artere cu potenţial pentru comerţul stradal

Autor: Cristina Roşca

18.07.2020, 16:05 1816

♦ Pe piaţa din România sunt active câteva sute de branduri locale şi internaţionale de modă, cosmetice sau accesorii, şi pentru fiecare dintre acestea, până recent, prima opţiune pentru deschiderea de noi magazine o reprezentau mallurile mai degrabă decât spaţiile stradale ♦ Explicaţia e simplă: jucătorii din piaţă spuneau că 99% din shoppingul local se face la mall, iar comerţul stradal de profil este o raritate momentan.

Schimbarea comportamentului de consum ca urmare a pandemiei de COVID-19 îi determină pe re­taileri să se uite, după mulţi ani, şi către comerţul stradal care, de mai bine de un deceniu, a devenit terenul de joacă al farmaciilor, băn­ci­lor, sex-shopurilor şi agen­ţiilor de pariuri sportive.

Totuşi, chiar şi în acest context cu totul nou, în care se caută evitarea spaţiilor aglomerate şi a celor închise, jucătorii din domeniu spun că există o serie de incon­veniente care fac stradalul să fie greu de dezvoltat. Printre motive se numără lipsa spaţiilor de parcare, nivelul prea ridicat al chiriilor şi numărul mic de spaţii renovate şi compatibile cu acest tip de comerţ amplasate în zone cu potenţial.

„Nu ştiu cum va evolua piaţa pentru magazine în stradal, dar nu cred că sunt o soluţie. Există potenţial după modelul din Praga sau Viena, dar trebuie să avem facilităţi“, spune Petru Chiriac, cofondator al retailerului de încălţăminte Il Passo, pozi­ţionat pe seg­mentul premium al pieţei. Com­pania, care a obţinut în 2019 afaceri de 10 mil. euro, numără astăzi14 magazine fizice şi unul on­line. Poves­tea busi­nessului a început la Iaşi acum mai bine de 20 de ani, cu un magazin stradal care nu mai există. De altfel, astăzi toate unităţile fizice sunt la mall.

„Lipsa parcărilor e cea mai mare problemă în comer­ţul stradal. Lipsesc şi spaţiile cu chirii corecte dat fiind că sunt mulţi alţi operatori care plătesc cât se cere, e în special cazul farmaciilor, băncilor sau agenţiilor de pariuri.“

Omul de afaceri explică astfel că atunci când vor fi spaţii, iar străzile comerciale vor avea facilităţi, atunci şansa României va fi destul de mare în retailul stradal.

„Dacă aceste zone nu vor avea sprijinul administraţiei oraşelor, nu se va întâmpla nimic. Sunt nenumărate exemple pozitive în lume.“

Jucătorii din piaţa imobiliară spun că sunt mulţi retaileri internaţionali care atunci când intră pe piaţă caută întâi un spaţiu stradal. Un exemplu în acest sens este cel al COS, brand premium din portofoliul H&M, care a venit iniţial cu o unitate pe Calea Victoriei şi abia apoi a mers în Băneasa Shopping City. Totuşi, pentru ca acest tip de comerţ să se dezvolte e nevoie ca retai­lerii să se coaguleze, să meargă împreună pentru a putea atrage consumatori. Un mo­del de urmat este cel al cen­trului istoric, unde s-au adu­nat câteva sute de ope­ratori HoReCa.

E nevoie însă ca şi în cen­trul vechi al Capitalei să se reno­veze clădirile, mai ales cele istorice, şi să existe spaţii dis­ponibile pentru a fi închiriate.

„Comerţul stradal în zona centrală a Bucureştiului se va coagula în momentul în care zonele de referinţă, precum Calea Victoriei, vor căpăta un aspect unitar şi vor oferi un număr suficient de spaţii care să răspundă nevoilor retailerilor şi clien­ţilor legate de apro­vizi­o­nare, par­care, înăl­ţi­me, faţa­dă“, spune Oana Iliescu, managing director al com­paniei de consul­tanţă imo­biliară Cushman & Wake­field Echinox.

Totodată, în toate zonele centrale ale marilor oraşe euro­pene profilul clienţilor de retail este unul mixt, cuprinzând atât localnici, cât şi turişti. În contextul pandemiei de COVID-19, în care turismul, atât de leisure, cât şi de business, este sever afectat, retailul stradal din zonele centrale, turistice, a fost de asemenea impactat, adaugă ea.

 

„Privind partea plină a paharului, am remarcat în ultimii ani o îmbunătăţire a traficului pietonal pe Calea Victoriei. Pistele de biciclete, reabilitarea mai multor imobile şi hotelurile noi au contribuit la creşterea vizibilităţii, iar prin dezvoltarea unor proiecte noi, precum cele iniţiate de Forţe Partners, Atenor, Strabag sau Hagag, expunerea zonei va creşte, lucru ce va ajută cu siguranţă şi componenţa de retail.“

Astfel, Oana Iliescu spune că e convinsă de potenţialul zonei de a redeveni o atracţie majoră de promenadă în care componenţa de retail va avea rolul ei. Retailerii spun însă că e nevoie de mai multă implicare din partea statului.

„Am stat de vorbă cu grup de retaileri în acastă perioadă. În lunile în care am fost închişi ne ridicam unii altora moralul. Am discutat despre posibilitatea de a merge în stradal. Mie mi-e frică de astfel de spaţii“, spune Eugen Păturan, antreprenorul care dezvoltă local cele trei mărci de încălţăminte în sistem de franciză. Este vorba de Bata, AW Lab şi New Balance. În total sunt opt magazine fizice şi unul online. Compania care operează cele trei branduri a avut afaceri de 5,5 mil. euro în 2019, cu 15% mai mici ca în anul anterior. Declinul a survenit ca urmare a închiderii a trei magazine Bata neprofitabile.

„Dacă nu există facilităţi de parcare, dacă nu transformi străzile în zone pietonale în weekend, e greu să mergi cu comerţul în stradal. Degeaba merg zece retaileri şi încearcă să ridice o zonă dacă infrastructura nu ajută“, spune antreprenorul.

Un astfel de lucru se poate face pe termen lung şi trebuie coordonare cu autorităţile. Mai exact, trebuie să vină Primăria să construiască parcări, să aibă iniţiative care să ajute comerţul într-o zonă.

„Abia apoi poate să vină către noi chiriaşii potenţiali şi să ne arate ce ne-a pregătit ca să ne atragă. Trebuie puşi caii înaintea căruţei, nu invers.“ Plus că trebuie să existe şi o coordonare între chiriaşi pentru că nu poţi merge de unul singur. Trebuie să ai un mix de retaileri pentru că altfel nu atragi consumatorul.

Dacă ar fi să aleagă zonele cu potenţial în piaţă pentru comerţul stradal din Bucureşti, antreprenorul ar paria pe artera ce se întinde de la Magazinul Unirea până la Casa Poporului şi pe Calea Victoriei. Alte segmente nu vede ca fiind pretabile comerţului stradal.

În perioada de dinainte de pandemie mallurile mari erau destinaţia preferată de shopping a românilor care mergeau atât pentru a face cumpărături, dar şi pentru a vedea un film, a bea o cafea sau a lua masa. Acum, în aceste centre comerciale s-au redeschis doar magazinele, nu şi restaurantele, cinematografele sau locurile de joacă. Mai mult, pandemia de COVID-19 a determinat o schimbare a comportamentului de consum.

„Am remarcat o apetenţă mai mare în rândul clienţilor pentru magazinele stradale şi cele cu intrare din stradă. Românii evită locurile aglomerate“, spunea Anca Radu, directorul de operaţiuni al Pepco după redeschiderea marilor centre comerciale pe 15 iunie.

Mallurile mari au fost ultimele care şi-au reluat activitatea, la o lună după magazinele stradale sau cele din centre comerciale de sub 15.000 mp, de aceea avantajaţi în această perioadă au fost retailerii care au un model mixt - stradal „ mall, cum este cazul Pepco. Cei mai mulţI retaileri de modă, cosmetice sau jucării sunt însă prezenţi momentan la mall unde traficul este astăzi cu până la 50-60% mai mic.

Este această situaţie un compromis de moment sau poate marca schimbarea comportamentului de consum? Momentan nimeni nu ştie pentru că în continuare sunt multe necunoscute mai ales cele legate de evoluţia pandemiei.

Situaţia este similară şi în regiune, unde peste 90% din populaţie îşi facea cumpărăturile la mall, mai puţin în Praga şi Budapesta, unde există şi artere de cumpărături. Cele două oraşe sunt ajutate şi de arhitectură şi de faptul că sunt mult mai turistice decât Varşovia sau Bucureştiul.

 

Petru Chiriac, cofondator al retailerului de încălţăminte Il Passo

Oana Iliescu, managing director al companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO