Retail&Agrobusiness

Camelia Malahov, Deloitte: Cum a modificat pandemia preferinţele consumatorilor şi regulile campaniilor promoţionale?

Camelia Malahov, Director, Taxe Directe, Deloitte România

Camelia Malahov, Director, Taxe Directe, Deloitte România

15.07.2021, 11:38 183

Comerţul şi industria bunurilor de larg consum îşi schimbă rapid strategia de marketing şi de vânzări, pentru a se adapta la noile cerinţe dictate de pandemia care a generat temeri cu privire la sănătatea proprie şi a celor din jur, siguranţa locului de muncă, calitatea vieţii şi stabilitatea financiară atât la nivel personal, cât şi la nivel macro.

Pentru a se poziţiona corect pe piaţă în faţa consumatorilor, companiile trebuie mai întâi să analizeze cum a influenţat perioada pandemiei preferinţele consumatorilor şi apoi să îşi creioneze strategiile de vânzare şi de marketing astfel încât să întrunească preferinţele clienţilor. În acelaşi timp, însă, trebuie să acorde atenţie şi implicaţiilor fiscale apărute în procesul de promovare a produselor.

Atât la nivel global, cât şi în România, prioritatea producătorilor de bunuri de consum este adaptarea la schimbările care au intervenit recent în preferinţele consumatorilor. Spre exemplu, direcţionarea atenţiei asupra produselor ce conţin materie primă produsă local, cu scopul de a sprijini companiile autohtone, conduce la creşterea preocupării comercianţilor de a transmite povestea din spatele produselor şi de a comunica provenienţa ingredientelor. În aceeaşi notă a schimbărilor comportamentale, se observă şi grija consumatorilor faţă de impactul pe care produsele cumpărate îl au asupra mediului, crescând ponderea produselor sustenabile în preferinţele acestora, chiar dacă sunt mai scumpe decât cele care nu respectă astfel de cerinţe.

Din perspectiva canalelor de distribuţie, tot mai multe companii consideră că trebuie să continue migrarea către online şi să asigure o experienţă plăcută şi în acest mediu comparativ cu celelalte canale de vânzare. Mulţi dintre jucătorii care înainte de pandemie au acordat o importanţă redusă dezvoltării acestui canal de vânzare au alocat resurse semnificative pentru a-şi egala competitorii care au luat startul mai din timp.

În ceea ce priveşte comportamentul marilor lanţuri de magazine, expansiunea a continuat şi au fost intensificate măsurile de siguranţă pentru a încuraja consumatorii să revină la preferinţele şi comportamentul anterioare pandemiei.

Indiferent din ce categorie fac parte, comercianţi sau producători, jucătorii din comerţ şi industria bunurilor de larg consum au fost nevoiţi să găsească noi programe de loialitate pentru clienţi, să îşi adapteze campaniile promoţionale pentru a crea o experienţă unică pentru consumatori, indiferent de condiţiile impuse de pandemie, dar şi să-şi repoziţioneze produsele din portofoliu şi să facă mai atractivă oferta, personalizată pe profilul şi comportamentul consumatorului.

 

Activitatea de promovare vine şi cu provocări fiscale

Din perspectivă fiscală, regândirea promoţiilor şi a programelor de loialitate, în general, determină implicaţii ce trebuie analizate în detaliu în funcţie de strategia de marketing adoptată.

În urma pandemiei, relaţia dintre comercianţi şi producători a întâmpinat noi provocări generate de prevederile legislative neclare privind noua realitate, dar şi de nevoile impuse de activitatea zilnică. Astfel, întrebări precum modul în care pot fi remunerate de către producători anumite servicii prestate de comercianţi, cum ar fi asigurarea transportului, aranjarea produselor la raft sau amenajarea unor spaţii dedicate produselor respectiv, continuă să fie dezbătute intens, cu atât mai mult cu cât legislaţia în domeniu a suferit modificări.

Şi în relaţia dintre comerciant şi consumatorul final pot apărea complicaţii fiscale în situaţia în care, în demersul de a-şi menţine clienţii, vânzătorul acordă promoţii, vouchere, puncte sau utilizează alte modalităţi de promovare a anumitor produse. Toate aceste beneficii trebuie, de asemenea, reflectate în situaţiile financiare şi, implicit, supuse tratamentului fiscal potrivit.

În concluzie, pandemia a determinat reinventarea strategiei de relaţionare atât dintre partenerii de afaceri, dar mai ales dintre companii şi consumatorii lor, iar implicaţiile juridice şi fiscale generate de noua realitate trebuie gestionate cu mare atenţie.

 

Material de opinie redactat de Camelia Malahov, Director, Taxe Directe, Deloitte România

 
 


 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO