Consiliul Concurenţei susţine că firmele de comerţ online nu respectă legislaţia în campaniile de reduceri, autoritatea constantând în cadrul unei analize sectoriale privind comerţul electronic că în cazul a aproximativ 29% din produsele monitorizate de Black Friday 2017, preţul tăiat a fost mai mare chiar decât preţul maxim practicat în ultimele 30 de zile.
“Această practică, de a creşte sau de a menţine artificial preţul de referinţă în cadrul promoţiilor (ex. Black Friday), creează consumatorilor impresia că beneficiază de o reducere mai mare decât este în realitate. De fapt, consumatorii plătesc un preţ apropiat celui din afara campaniei, ceea ce poate constitui o încălcare a legislaţiei în domeniu”, explică Bogdan Chiriţoiu, Preşedintele Consiliului Concurenţei.
Conform legislaţiei (OG nr. 99/2000), orice comerciant care intenţionează să facă o reducere de preţ trebuie să o raporteze la un preţ de referinţă, respectiv la cel mai mic preţ practicat în acelaşi spaţiu de vânzare în ultimele 30 de zile.
Din datele analizate de autoritatea de concurenţă s-a constatat că există un comportament generalizat de nerespectare a normelor legale privind campaniile de reduceri de preţuri. În aceste condiţii, mecanismele de manifestare a concurenţei prin preţ în cadrul promoţiilor sunt distorsionate, percepţia clienţilor cu privire la preţul real (preţul de referinţă) fiind deformată.
Ancheta sectorială a reliefat faptul că, în general, mai mult de jumătate din volumul vânzărilor principalilor retaileri sunt la preţuri promoţionale. Astfel, o mare parte din produsele comercializate de toate platformele online importante şi care au fost monitorizate au avut preţuri reduse durate lungi de timp (chiar peste 75% din timp).
Astfel, preţurile practicate de de comercianţii online cu ocazia campaniei Black Friday 2017 sunt comparabile cu cele din cadrul altor campanii. Ca urmare, Black Friday se individualizează mai degrabă ca o campanie de volum, decât de reducere a preţurilor.
Principala sursă a reducerilor de preţuri constă în negocierea unor discount-uri importante cu furnizorii. Acest lucru adânceşte şi mai mult barierele existente între retailerii mari şi cei cu o poziţie de piaţă nesemnificativă.
“Sectorul comerţului electronic prezintă încă caracteristicile unei pieţe naţionale izolate (tranzacţiile transfrontaliere sunt încă reduse). De asemenea, piaţa românească este insuficient de matură (atât din perspectiva cererii, cât şi a ofertei), existând, totuşi, un potenţial de dezvoltare şi de diminuare a barierelor geografice.”, menţionează analiza Consiliului Concurenţei.
În sectorul comerţului electronic activează un număr restrâns de jucători relevanţi şi o categorie a comercianţilor ce deţin cote de piaţă nesemnificative, care întâmpină bariere de dezvoltare importante.
Ponderea comerţului electronic în totalul sectorului de retail a crescut de la an la an, în perioada 2012-2017. Astfel, dacă în anul 2012 comerţul electronic reprezenta 1,3% din totalul retailului, în 2017 acest indicator a ajuns la o valoare estimată de 5,6%.
Comerţul electronic a crescut în anul 2017, faţă de 2016, cu 55%, până la 2,8 miliarde de euro. Vânzările realizate în cadrul principalei campanii promoţionale – Black Friday – ajungând la aproximativ 200 de milioane de euro, adică circa 7% din vânzările realizate în tot anul.
Deşi în creştere în ultimii ani, ponderea utilizatorilor de internet din România care au apelat într-un an de zile la comerţul online pentru achiziţia de bunuri sau servicii era în 2016 de doar 12%, ceea ce situa România pe ultima poziţie în clasamentului realizat în funcţie de acest criteriu la nivel comunitar. Totuşi, în 2017 s-a înregistrat o creştere la 16%.
“În urma anchetei sectoriale, autoritatea de concurenţă consideră necesară modificarea cadrului legal, astfel încât fiecare magazin online să aibă obligaţia de a afişa, pentru fiecare produs comercializat, informaţii privind evoluţia preţului de referinţă şi al preţului practicat în ultimele 30 de zile.”, specifică Consiliul Concurenţei.
