Renasc cooperativele? „Trebuie să depăşim mentalitatea «să moară şi capra vecinului» şi să vedem avantajele asocierii“

Cooperativele din România sunt departe de astfel de rezultate sau tranzacţii, pentru că pro­ducătorii agricoli români sunt reticienţi în a se asocia, pre­ferând mai degrabă să lucreze singuri decât în echipă, potrivit lui Toma Dinu, decanul Facul­tăţii de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Această reticenţă nu se datorează neapărat asocierii coope­rativelor cu procesul de colectivizare desfăşurat în perioada comunistă, pentru că acel episod dureros pentru ţăranii români a fost dat uitării de către generaţiile tinere.

„E o problemă de mentalitate, românii au o reticenţă la a lucra împreună, suntem maeştri în a ne descurca pe propriile picioare şi să nu uităm că suntem şi autorii proverbului «Să moară şi capra vecinului», unii merg chiar mai departe şi zic «De ce să mă asociez cu cineva ca să-i fac lui bine. Lasă-l să stea acolo». Trebuie să depăşim această menta­li­tate şi să arătăm românului că sunt avantaje la care pot ajunge în urma asocierii“, a decla­rat Toma Dinu pentru ZF.

Doar 1% din totalul producătorilor agri­coli din România au înţeles avantajele eco­nomice de a se organiza în cooperative, po­trivit datelor publicate în „Proiectul de ţară“ asumat de guvern anul acesta. Din cele aproape 200 de cooperative agricole care au reuşit să aibă rulaje în 2015, cele mai mari vânzări totale le-a înre­gistrat cooperativa agricolă Dobrogea Sud, formată din 43 de membri, un business de peste 15 mil. euro care a tranzac­ţio­nat 50.000 de tone de cereale şi oleaginoase anul trecut.

În contrast, BayWa, cea mai mare coope­rativă din Germania, deţine un business de 15 mld. euro anual ce tranzacţionează 25 mil. tone de cereale şi seminţe oleaginoase într-un sezon. Doar anul trecut, cooperativa ger­mană a preluat firma Patberg Interna­tional, o afacere pornită de la zero în 2013 pe piaţa ro­mânească şi şi-a deschis birouri de trading în Ucraina, Rusia, Argentina şi Marea Britanie.

„Asocierea este bună pentru că uneşte capitalul, forţele, competenţele, furni­zorii, clienţii. Prin ascoiere fer­mierii pot avea un porto­foliu mai mare de furnizori şi de clienţi. Creşte dimensiunea afacerii şi automat puterea de negociere devine mai mare. Sunt avantaje legate de o capacitate de adaptare la piaţă ceva mai mare, iar nu în ul­timul rând formarea mem­brilor asociaţiei poate fi îmbu­nătăţită pentru că «împrumută» experienţă de la ceilalţi“, a explicat Toma Dinu.

Într-o cooperativă producţiile membrilor sunt adunate în cadrul cooperativei, fiecare mem­bru având obligaţia să comercializeze cel puţin 75% din producţii prin intermediul coope­rativei. Ulterior, cooperativa vinde pro­duc­ţiile în baza unui contract şi reţine circa 2% din cifra de afaceri, bani folosiţi pentru func­ţionarea şi modernizarea coope­ra­tivei. Cooperativa agricolă Dobrogea Sud este for­mată din 43 de membri care produc grâu, orz, po­rumb, rapiţă şi floarea-soarelui şi se aş­teap­tă ca anul acesta să vândă cu circa 30% mai multe cereale, după ce au încheiat anul 2015 cu afaceri de peste 15 mil. euro. „Anul tre­cut rulajul nostru de cereale a fost 55.000 tone produs amestecat, iar anul acesta vom de­păşi 70.000 tone. Fidelitatea membrilor a dus la creşterea cifrei de afaceri. Dacă legislaţia gru­purilor de producători ne obligă să vin­dem 75% din producţie prin cooperativă, sunt membri care vând 100% prin coope­ra­tivă pentru că găsim oferte mai bune“, a decla­rat pentru ZF Ionuţ Lungoci, director exe­cutiv al cooperativei agricole Dobrogea Sud.