Ramona Jurubiţă, country managing partner al KPMG în România, consideră că este vital ca sustenabilitatea să joace un rol esenţial în dezvoltarea afacerilor şi economiilor şi ca obiectivele cheie ale afacerilor să abordeze interesele tuturor părţilor interesate, inclusiv comunitatea extinsă şi chiar generaţiile viitoare.
„ESG (Environmental, Social and Governance – n. red.) devine o parte critică a modelului de afaceri, iar companiile de succes ale viitorului vor fi acelea care vor accepta şi integra aceste aspecte în planul de dezvoltare a afacerii. În acelaşi timp, va exista nevoia de cooperare între autorităţi, afaceri şi comunitate într-un efort coordonat pentru crearea unei economii sustenabile”, spune Ramona Jurubiţă.
Comisia Europeană a anunţat, pe 21 aprilie 2021, un pachet de măsuri ambiţios şi cuprinzător destinat promovării sustenabilităţii, ca parte a obiectivului de creare a unei Europe neutre din punct de vedere climatic până în 2050. Una dintre măsuri este o propunere de directivă privind raportarea sustenabilităţii corporative, al cărei scop ar fi îmbunătăţirea fluxului de informaţii privind sustenabilitatea în universul corporativ pentru mai multă consecvenţă, astfel încât companiile, investitorii şi publicul larg să poată utiliza informaţii comparabile şi relevante în procesul decizional.
Directiva ar impune cerinţe de raportare suplimentare comparativ cu normele curente ale Directivei privind Raportarea Non-financiară (NFRD), cu scopul ca, pe termen lung, raportarea privind sustenabilitatea să devină comparabilă cu raportarea financiară.
Mai mult, aria raportării non-financiare ar fi extinsă considerabil, estimările indicând că aproximativ 50.000 de companii din Uniunea Europeană ar fi afectate de noile cerinţe, faţă de cele aproximativ 11.000 care raportează non-financiar astăzi.
Raportarea privind sustenabilitatea va include informaţii calitative şi cantitative, retrospective, dar şi referitoare la viitor. Standardele vor fi diferite pentru companiile mari şi pentru IMM-uri, iar noul cadru pentru raportare ar putea intra în vigoare începând cu 2023 pentru companiile mari şi începând cu 2026 pentru IMM-urile listate pe pieţele reglementate ale Uniunii.
“Pachetul legislativ publicat în aprilie 2021 este o etapă importantă pe tema sustenabilităţii finanţelor în agenda Comisiei Europene. Ca parte a acestei agende, Regulamentul privind Taxonomia UE a inclus în lege definiţia activităţii durabile din punct de vedere al mediului, iar Regulamentul privind informaţiile legate de durabilitatea în sectorul serviciilor financiare a stabilit noi cerinţe de prezentare referitoare la teme ESG (Mediu, Social, Guvernanţă) aplicabile investitorilor instituţionali. Alte prevederi legislative sunt în dezvoltare, inclusiv un Standard pentru Obligaţiuni Verzi şi o Etichetă Ecologică a UE pentru produsele de investiţii”, notează o analiză a KPMG.
În acelaşi timp, în alte părţi ale lumii, sustenabilitatea este văzută din ce în ce mai mult ca parte integrată în dezvoltarea viitoare a sistemului financiar şi a sectorului privat, aşteptările fiind ca organizaţiile să contribuie la combaterea schimbărilor climatice şi să fie răspunzătoare pentru propria sustenabilitate.
Standardele pentru raportarea de sustenabilitate sunt tot mai dezvoltate şi deseori fundamentate pe principiile de bază ale standardelor de raportare financiară existente.
“Sistemul financiar va juca un rol foarte important în dezvoltarea unei economii durabile în anii următori şi va fi exponenţial analizat de guverne, bănci centrale şi autorităţi de reglementare. Ne putem aştepta la o consolidare semnificativă a cerinţelor de raportare non-financiară, deoarece sustenabilitatea devine un element cheie al modelelor de afaceri şi al cadrului de gestionare a riscurilor. Auditul anual va cuprinde în mod uzual atât raportarea financiară, cât şi pe cea nefinanciară”, concluzionează Cezar Furtună, Partener, Head of Audit, KPMG în România.
