Companiile cu datorii de peste un milion lei la bugetul de stat la 31 decembrie 2018, aflate în dificultate financiară, trebuie să depună până la 30 septembrie notificarea privind intenţia de a aplica pentru măsura de restructurare financiară prevăzută în Ordonanţa Guvernului nr.6/2019, pentru a nu risca insolvenţa.
”După această dată, nu mai poate fi solicitată restructurarea financiară, iar reprezentanţii ANAF au, potrivit acestui act normativ, obligaţia să ceară deschiderea procedurii insolvenţei. Acesta poate fi văzut ca un moment zero pentru companii, forţându-le să ia atitudine în privinţa situaţiei economice dificile în care se află, în timp ce statul se aşteaptă că, prin aprobarea unor asemenea măsuri de restructurare, va obţine sume mai mari decât în cazul derulării procedurii de intrare în insolvenţă a respectivelor companii”, a arătat Dan Dascălu, Partenerul Coordonator al Practicii de Litigii D&B David şi Baias, în cadrul unui eveniment dedicat mediului de afaceri.
Conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor, gradul de recuperare a datoriilor de către ANAF se situează la 6-7% în cazul executărilor silite şi la 5% în cazul procedurilor de insolvenţă.
În acest context, Ministerul Finanţelor a identificat 2.633 companii private, cu datorii de 21,53 miliarde lei, 31 de companii cu capital de stat, cu datorii de 1,7 miliarde lei şi 28 de companii cu capital mixt, cu datorii de 917 milioane lei, care se califică pentru această măsură.
”Scopul declarat al acestei măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare vizează, în principal, reducerea arieratelor bugetare, urmărindu-se în acelaşi timp şi evitarea deschiderii procedurii insolvenţei împotriva contribuabililor eligibili precum şi o ultimă încercare de revitalizare a lor din punct de vedere economic”, a declarat Ana Maria Iordache, Partener D&B David şi Baias.
Ea a adăugat că termenul de 30 septembrie 2019 prevăzut pentru depunerea notificării privind intenţia de restructurare a obligaţiilor bugetare este unul extrem de scurt, având în vedere că se impune o analiză premergătoare foarte detaliată din partea companiilor pentru a decide daca urmează sau nu sa acceseze aceasta facilitate fiscală prevăzută de OG 6/2019.
Practic, restructurarea financiară este o alternativă la procedura eşalonării la plata prevăzută în prezent în legislaţie, fiind eligibile companiile care se află în dificultate financiara ce nu poate fi considerată temporară şi care din acest motiv nu se califică pentru eşalonare.
”Restructurarea obligaţiilor bugetare are unele elemente de similitudine şi cu procedura insolvenţei, ţinând cont de faptul că solicitarea de restructurare trebuie în mod obligatoriu însoţită de un plan de redresare similar planului de restructurare din procedura insolvenţei, dar şi de un test al creditorului privat prudent întocmite de un expert independent”, spune Cristian Gavril, Director Coordonator al departamentului de restructurare din cadrul PwC.
Testul creditorului privat prudent este necesar pentru ca măsura de restructurare financiară să nu intre sub incidenţa ajutorului de stat.
”Este o modalitate prin care statul se asigură că nu a oferit ajutor de stat, astfel că orice măsură propusă în planul de restructurare trebuie foarte bine argumentată. Prin aplicarea ordonanţei 6 statul trebuie să se asigure că recuperează sume mai mari, decât în cazul executării silite şi al falimentului. La baza acestei analize se află planul de restructurare şi evaluarea activelor care pot fi valorificate. Activele care sunt deja gajate sau ipotecate nu vor face parte din acest plan”, a explicat Ruxandra Chiriţă, Director al PwC România.
