Societatea a raportat pentru perioada ianuarie-iunie 2013 un profit net de 2,43 miliarde de lei.
OMV Petrom precizează că acest profit este atribuibil actionarilor OMV Petrom excluzând elementele speciale.
Profitul net atribuibil actionarilor OMV Petrom SA după deducerea profitului net atribuibil interesului minoritar a fost în primul semestru de 1,38 miliarde de lei, mai mic cu 42% faţă de nivelul de 2,39 miliarde de lei înregistrat în primele şase luni ale anului trecut.
"În prima jumatate a anului 2014 am continuat să implementăm proiectele noastre de investiţii in conformitate cu strategia companiei. Astfel, am finalizat cu succes, în termenele şi bugetul stabilite, proiectul de modernizare a rafinariei Petrobrazi, demarat in 2010, în valoare de 600 milioane euro, care ne va permite imbunătăţirea marjelor de rafinare şi o mai bună satisfacere a cererii pieţei", a declarat marţi într-un comunicat Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom.
În domeniul explorării şi producţiei (E&P), operaţiunile de foraj şi reparaţii capitale au contribuit la stabilizarea producţiei interne, iar în zona offshore de mică adâncime, sonda de explorare Marina-1 a descoperit cel mai mare zăcămant de ţiţei din Marea Neagră, de la privatizare.
În zona de mare adâncime, Petrom a finalizat mobilizarea platformei Ocean Endeavor, care a permis începerea forajului la sonda Domino-2 din blocul Neptun Deep, cu scopul de a confirma descoperirea iniţială de gaze şi de a identifica posibilităti suplimentare de explorare.
"Cererea redusă de produse petroliere şi gaze, combinată cu impozitarea suplimentară introdusă în 2013-2014, a neutralizat în mare măsură beneficiile rezultate în urma liberalizării preţului la gaze", a spus Gheorghe.
Cu toate acestea, având în vedere ciclul lung al investiţiilor în sectorul de ţitei şi gaze şi presupunand un viitor cadru fiscal şi de reglementare favorabil investiţiilor, Petrom va continua proiectele, concentrându-se în special pe cele de explorare şi redezvoltare zăcăminte, atât onshore, cât şi offshore, a adăugat şefa Petrom.
În primul semestru, OMV Petrom a produs 32,72 milioane barili echivalent petrol (bep) de hidrocarburi, în scădere cu 1% faţă de 33,2 milioane bep în intervalul ianuarie-iunie 2013.
Producţia internă de ţiţei a scăzut cu 1,1%, la 14 milioane barili, în principal din cauza declinului natural al zăcământului Suplacu.
Producţia internă de gaze a crescut cu 0,8%, la 17,1 milioane bep, susţinută de rezultatele pozitive ale campaniilor de reparaţii capitale offshore şi de sondele noi de pe zăcămintele Totea şi Mamu.
Producţia de ţiţei şi gaze din Kazahstan a fost mai mică cu 21,8% comparativ cu primul semestru din 2013, atingând valoarea de 1,6 milioane bep, în principal din cauza dificultăţilor legate de integritatea conductelor de pe zăcămantul Tasbulat.
Volumele de vânzări s-au diminuat cu 1% comparativ cu intervalul similar de anul trecut, din cauza scăderii vânzărilor în Kazahstan, parţial compensate de creşterea vânzărilor de ţiţei şi gaze in România.
Costurile de producţie ale grupului în dolari/bep au crescut cu 22% faţă de primul semestru al anului trecut, în principal din cauza creşterii costurilor de producţie în Romania şi a efectelor nefavorabile ale cursului de schimb valutar (deprecierea dolarului faţă de leu cu 3%).
"Costurile de producţie din România în dolari/bep au crescut la 17,59 dolari/bep, în principal din cauza noului impozit pe construcţii introdus în 2014 şi a costurilor cu personalul (incluzând şi cheltuieli nerecurente)", se arată în raportul Petrom.
Volumele vânzarilor de gaze ale OMV Petrom au fost în primele şase luni cu 11% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, comparativ cu scăderea de 5% a consumului estimat de gaze al României, reflectând preponderent extracţia scăzută din depozitele subterane în primul trimestru (întrucât compania a vândut cantităţi adiţionale de gaze în perioada de injecţie din trimestrele doi şi trei din 2013, în loc să le depoziteze pentru iarnă).
În primul semestru, consumul naţional estimat de energie electrică a scăzut uşor, cu 2%, în timp ce producţia estimată a fost cu 7% mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai mare creştere provenind din surse regenerabile şi cărbune. Producţia neta de energie electrică a OMV Petrom a fost semnificativ redusă, reflectând producţia mai mică a centralei Brazi, de 0,64 TWh, faţă de (1-6/13: 0,98 TWh), determinată de scăderea marjelor ca rezultat al preţului mai mare al gazelor.
Producţia netă de electricitate a parcului eolian Dorobanţu a fost de 0,04 TWh, în declin de la 0,06 TWh în primul semestru din 2013, pentru care OMV Petrom a primit circa 70.000 de certificate verzi, jumătate dintre ele urmând să devină eligibile pentru tranzactionare dupa 1 ianuarie 2018. În urmă cu un an, Petrom a primit aproximativ 114.000 de certificate verzi, toate eligibile pentru tranzacţionare.
Rata de utilizare a rafinariei Petrobrazi a scăzut în primul semestru la 76%, faţă de 89% în urmă cu un an, din cauza opririi programate a rafinăriei.
Volumul vânzarilor din marketing a scăzut cu 7%, iar vânzările cu amănuntul s-au diminuat cu 4%, în principal din cauza creşterii taxelor la carburanţi in România şi a intensificarii concurenţei de pe piaţă. Vânzările comerciale au scăzut cu 12% din cauza concurenţei crescute pe piaţa motorinei şi ca efect al volumelor mai mari din 1-6/13 generate de oprirea rafinăriilor locale. În plus, cantităţi le de păcură contractate nu au fost vândute din cauza iernii blânde.
La sfârşitul primului semestru, OMV Petrom avea 782 de benzinării, cu 10 mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
În trimestrul al doilea, profitul net al OMV a scăzut cu 25%, la 827 milioane de lei, de la 1,1 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce vânzările s-au redus cu 6%, la 5,42 miliarde de lei, faţă de 5,78 miliarde de lei în urmă cu un an. Acest profit este atribuibil acţionarilor OMV Petrom excluzând elementele speciale.
Profitul net atribuibil acţionarilor OMV Petrom după deducerea profitului net atribuibil interesului minoritar a fost de 311 milioane de lei, în scădere cu 71%, de la 1,06 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut.
În trimestrul al doilea, preţul ţiţeiului a rămas favorabil, preţul mediu al ţiţeiului Ural înregistrând valoarea de 108,20 dolari pe baril, în creştere cu 6% comparativ cu intervalul similar din 2013. Preţul mediu realizat la ţiţei a crescut tot cu 6%, până la 96,95 dolari pe baril.
Costurile de producţie ale Grupului în dolari/bep au crescut cu 30% în trimestrul al doilea, din cauza costurilor mai mari înregistrate în România, a efectelor nefavorabile ale cursului de schimb şi a producţiei mai scăzute în Kazahstan.
În România, costurile de producţie în dolari/bep au crescut cu 31% în trimestrul doi, iar în lei/bep s-au majorat cu 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, reflectând în principal noul impozit pe construcţii introdus in 2014 şi costuri mai mari cu personalul (incluzând şi cheltuieli nerecurente) ca rezultat al negocierilor privind Contractul Colectiv de Muncă din trimestrul al doilea.
