Consumatorii români de sucuri, dulciuri, îngheţată sau lactate se uită tot mai atent pe etichetă, iar conţinutul caloric ori de zaharuri cântăreşte greu în decizia de cumpărare. În acest context, producătorii de profil au dezvoltat şi dezvoltă în continuare produse care să corespundă acestor cerinţe, aşa că pe rafturi apar tot mai des sucuri „zero (zahăr)“, „max“ sau „light“, la fel şi iaurt sau brânzeturi „slabe“ ori cu „0% grăsime“. Când vine vorba de dulciuri, unele supermarketuri au creat o secţiune specială pentru cele cu înlocuitori de zahăr sau pentru cele cu puţine calorii.
Aceste mutări sunt justificate dat fiind că vânzările produselor fără zahăr în România reprezintă momentan sub 10% din totalul pieţei de bunuri alimentare, iar loc de creştere există şi mult, mai ales dacă luăm drept reper cifrele din Occident. Din estimările ZF, românii cheltuie anual circa 400-450 mil. lei pe băuturi şi alimente de acest tip - fără sau cu puţin zahăr, cea mai mare pondere în total având-o sucurile cu bule.
„Dacă ne uităm în Occident, la Marea Britanie sau Irlanda, observăm o pondere de 60-65% a produselor fără zahăr în totalul vânzărilor. În România, cota de piaţă este de doar 10%, dar există mult spaţiu de creştere. Investim mult atât în promovarea şi realizarea produselor, cât şi în expunerea la raft a celor cu zero zahăr. Aş spune că este un mare potenţial în aceasă categorie. De exemplu, anul trecut, chiar şi în lockdown, Coca-Cola zero zahăr a avut o creştere dublă (faţă de anul anterior - n.red.)“, a spus Jovan Radosavljevic, director general, Coca-Cola HBC România, într-un interviu acordat recent pentru ZF.
