Companii

Producătorul român de cămăşi Braiconf analizează două clădiri istorice din Brăila, Moara Violattos şi Moara Lykiardopoulos, ca variante pentru relocarea birourilor şi a fabricii companiei, în urma unor lucrări de renovare

sursa foto: Brăila Modernă – cărţi poştale ilustrate - colecţia Valeriu Avramescu, Editura Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 2006

sursa foto: Brăila Modernă – cărţi poştale ilustrate - colecţia Valeriu Avramescu, Editura Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 2006

Autor: Roxana Rosu

31.03.2021, 12:07 273

Producătorul român Braiconf analizează două clădiri istorice din Brăila, Moara Violattos şi Moara Lykiardopoulos, care permit activităţi de producţie, pentru relocarea birourilor şi a fabricii companiei, în urma unor lucrări de renovare.

„Am anunţat deja că avem planuri mari de investiţii într-o nouă strategie pentru Braiconf, pe termen lung, pentru că ne-am propus să aducem marca în secolul 21 şi să îi valorificăm potenţialul. Printre investiţiile pe care le avem în plan se numără şi un nou sediu pentru fabrica de la Brăila, care să fie adecvat producţiei şi care să se potrivească întregului concept la care lucrăm în jurul mărcii Braiconf. Vrem spaţii de lucru frumoase pentru angajaţi. În acest moment avem mai multe opţiuni, analizăm aceste două imobile istorice şi ne-am propus ca până la 15 aprilie să avem o decizie în acest sens”, a declarat Silviu Dumitrache, Preşedinte Braiconf.

Ambele imobile au fost destinate în trecut producţiei şi pot fi adaptate pentru producţia de cămăşi, după renovare.

Acţionarii companiei vor discuta la adunarea generală din 12 aprilie aprobarea unei investiţii în valoare de aproape 9 milioane de euro pentru noul sediu al fabricii, clădire, utilaje, echipamente.

Pentru noul sediu, conducerea Braiconf analizează clădiri istorice de producţie, dar şi patru loturi de teren în zona centrală, urmând a lua o decizie până la data de 15 aprilie.

În paralel, producătorul de cămăşi vrea să vândă terenul pe care este fabrica actuală către retailerul german Kaufland, tranzacţia urmând a fi votată tot n AGA din aprilie. Tranzacţia ce vizează terenul de 10.000 mp are o valoare de 7 milioane de euro.

Relocarea fabricii Braiconf se va realiza în decurs de aproximativ doi ani, timp în care compania va efectua operaţiuni paralele de pregătire a noului sediu şi continuare a producţiei în actuala incintă. De asemenea, managementul companiei a declarat că nu va face disponibilizări odată cu această decizie de business.

Construită în 1898 de Anghel Saligny, pe malul Dunării, aproape de port, moara Violattos a reprezentat o realizare a acelei epoci, fiind cea mai mare moară pe bază de abur din estul Europei. Istoria sa se leagă de familia Violattos, care s-a stabilit în Brăila la începutul anilor 1800. Aceasta se ocupa cu comerţul cu grâne şi după o scurtă perioadă de colaborare cu o altă familie de origine greacă, Panait Violattos şi-a deschis propria fabrică de pâine, scopul său fiind să construiască cea mai modernă moară din sud-estul Europei. În anul 1921, moara Violattos avea o capacitate de producţie de 15 vagoane de făină în 24 de ore şi folosea motoare aduse din Braunschweig, ce consumau opt tone de păcură zilnic. În anii ’40, din cauza problemelor financiare, a fost silită să intre în faliment.

Moara Lykiardopoulos, amplasată în apropierea docurilor, a fost dată în folosinţă în decembrie 1912. Era apreciată drept cea mai mare şi modernă moară din întreg Orientul. La inaugurare, avea o capacitate a instalaţiei de până la 40 de vagoane de grâu pe zi. Cea mai mare parte din producţia de făină, de calitate superioară, era exportată în Turcia, Grecia, Algeria, Egipt. Prin performanţele sale tehnice şi prin calitatea produselor, fabrica a contribuit la întâietatea Brăilei în industria morăritului.

Producătorul a încheiat anul 2020 cu pierderi de 4,5 mil. lei, la fel ca în 2019, în timp ce veniturile s-au diminuat cu 14%, la 36,3 mil. lei

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO