Fragmentarea sistemului de colectare a laptelui pe fondul numarului foarte mare de furnizori i-a determinat pe marii jucatori din industria lactatelor sa demareze programe ample de investitii in amenajarea de ferme proprii. "In conditiile in care aprovizionarea cu lapte materie prima a devenit o problema serioasa in intreaga Europa, pentru ca si consumul de lapte a crescut semnificativ in ultimii ani, dezvoltarea de ferme mari in Romania este o foarte mare oportunitate, dar si o prioritate", a declarat Traian Simion, director general al Albalact Alba Iulia.
Actionarii Albalact au aprobat un plan de investitii de peste 7 mil. euro care va consta atat in extinderea capacitatii medii de productie a fermei din Vaidei, Hunedoara, de la 10.000 litri lapte la aproximativ 20.000 litri lapte colectati zilnic, cat si in achizitia de noi ferme. Potrivit reprezentantilor companiei, investitia va fi asigurata atat prin accesarea fondurilor UE, cat si prin resurse financiare interne.
"Peste 70% din laptele folosit de Albalact Alba Iulia este conform cu normele UE. Un pas strategic in dezvoltarea companiei este tocmai asigurarea unei cantitati cat mai mari de materie prima de calitate din surse proprii", spune Simion.
Albalact nu este singurul jucator local care a decis sa investeasca in ferme proprii pentru a-si asigura necesarul de materie prima. Producatorul de lactate LaDorna detine in prezent peste 100 de ferme, compania investind de peste trei ani in constructia de ecoferme in parteneriat cu fermierii locali.
Ultimul jucator intrat pe piata locala a lactatelor, producatorul israelian Tnuva, a investit de asemenea peste 55 de milioane de euro atat in construirea fabricii de lactate, cat si a unei ferme proprii de vaci, in Popesti-Leordeni, in apropiere de Bucuresti.
Crearea de noi ferme cu un numar mare de vaci de lapte pare a fi in prezent cea mai buna solutie pentru salvarea pietei interne a laptelui. Aceasta idee este sustinuta si de Dacian Ciolos, ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, care le-a sugerat micilor producatori de lapte sa se asocieze si investeasca in comun in cresterea calitatii laptelui pentru a putea rezista pe piata. El a precizat de asemenea ca fermierii mai pot comercializa lapte care nu este conform normelor europene doar pana la sfarsitul anului 2009.
Marimea unei ferme din Romania este net inferioara celor din Occident. In timp ce in Franta, o ferma are in medie 70 de capete, iar in Austria in jur de 35, in Romania media este de doua capete pe exploatatie, situatie care face ca numarul furnizorilor de lapte al marilor procesatori sa fie mult mai ridicat decat in Occident. In acest context, jucatorii din industrie se confrunta cu o serie de costuri mai mari, de transport si de productie.
Spre exemplu, Friesland, liderul pietei locale, are 15.000 de furnizori de materie prima, cu mult peste cei 9.000 de fermieri de la care isi achizitioneaza materia prima in Olanda. Mai mult, cel mai mare furnizor de lapte al Friesland Romania asigura doar 3% din necesarul de lapte al companiei pentru piata locala, in timp ce in Olanda cei peste 9.000 de fermieri sunt membrii organizatiei Zuivelcoperatie Friesland Foods, asigurand peste 75% din cantitatea de materie prima procesata anual de companie.
Nici Danone nu sta mai bine la acest capitol, cel mai mare din cei 112 furnizori locali de materie prima asigurand aproximativ 4,6% din cantitatea de lapte necesara productiei.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, in 2006 erau inregistrate 1,1 milioane de gospodarii care detineau vaci de lapte, din care 93% aveau cate 1-2 vaci, 5-7% aveau cate 3-5 vaci, 0,7% - 6-10 vaci si doar 0,5% aveau mai mult de 11 vaci. In urma cu doi ani, doar 2% dintre gospodarii detineau ferme cu peste 100 de vaci.
Acesta este motivul pentru care in prezent doar 30% din laptele pe care procesatorii il achizitioneaza de pe plan local este conform normelor europene (are sub numarul de germeni maxim pe care un litru de lapte trebuie sa ii aiba).
Albalact este unul dintre putinii producatori locali care colecteaza aproximativ 8% din materia prima de la una dintre cele 126 de ferme care furnizeaza lapte companiei. Cel mai mare furnizor de lapte al Albalact este insa ferma proprie detinuta in localitatea Vaidei, Hunedoara. Din acest motiv, si nu numai, reprezentantii companiei au decis sa investeasca anul acesta in dezvoltarea fermelor proprii.
Pana la finalizarea acestor proiecte insa, pretul laptelui materie prima a fost subiect de disputa intre fermieri si procesatori. Primii sustin ca vand laptele la preturi foarte mici, in timp ce procesatorii afirma ca ofera pretul corect, conform cu calitatea materiei prime pe care o primesc.
In Romania, pretul unui litru de lapte neconform incepe de la 0,45-0,5 lei(0,12-0,13 eurocenti) dar poate ajunge pentru un litru de lapte conform si la peste 1,2 lei (0,32 eurocenti), in timp ce in Franta si Olanda un litru de lapte conform costa circa 0,44 de eurocenti, iar in Ungaria intre 95 si 103 forinti(1,3-1,4 lei).
Furnizorii au pichetat saptamana trecuta fabricile de lactate cerand producatorilor un pret de cel putin 1 leu (0,26 euro) pentru laptele neconform si 1,5 lei (0,40 euro) pentru laptele conform.
Producatorii declara ca pretul oferit este corect si negociat cu fiecare furnizor in parte in functie de calitatea laptelui oferit.
Cu toate acestea, unii dintre principalii producatori au decis sa mareasca preturile oferite.
"La punctele de colectare, inca de saptamana trecuta am facut o majorare de pret de 0,1 lei. Cresterea este valabila pentru laptele livrat la puncte de colectare cu conditia sa ajunga la anumiti parametri fizico-chimici minimi", au declarat reprezentantii Firesland.
Principalii producatori estimeaza ca anul acesta piata lactatelor va inregistra un ritm de crestere de peste 25%, putand sa atinga astfel la finele lui 2008 o valoare de aproximativ 1,3 miliarde de euro. Cei mai importanti jucatori ai pietei sunt in prezent companiile Friesland, Danone, Hochland, LaDorna si Albalact.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
