Potrivit reprezentanţilor companiei, creşterea a fost bugetatăpe baza cererii de export şi a comenzilor venite din industriaauto.
"Anul acesta piaţa externă merge mai bine ca în 2009, iar sectorulautomotive are comenzi mai bune, la fel ca şi sectorul industrial",a declarat Alexandru Blemovici, directorul general alcompaniei.
Schaeffler produce la Braşov rulmenţi de mari dimensiuni pentrudiverse sectoare precum auto, industrial sau eolian.
Reprezentanţii Schaeffler România apreciază că în sectorul eolianînsă activitatea nu este încă la un nivel corelat cu proiecteleanunţate.
"În piaţă există o atitudine pozitivă, dar nu se instalează încă înritmul anunţat. Doar în România cererea ar fi trebuit să fie maimare la ce proiecte au fost anunţate."
Cele mai avansate proiecte pentru parcuri eoliene sunt deţinute deCEZ, care se apropie de finalizarea parcului de 139 de turbine dincomuna dobrogeană Fântânele, portughezii de la EDP care au 30 deturbine în localitatea Peştera din Constanţa şi Enel, care aînceput testele pentru cele 17 turbine instalate în judeţulTulcea.
Schaeffler nu livrează direct în România producţia realizată laBraşov. Exporturile companiei merg către centrele logistice alegrupului, de unde se face redistribuirea în funcţie de comenzi,reprezintă mai mult de 95% din producţie.
"Suntem competitivi din punct de vedere al costurilor în România.Pentru grup România este mai importantă ca ţară de producţie decâtde vânzări, pentru că aici nu există încă cerere. Singurul lucrucare ar putea să influenţeze stabilitatea investiţiei esteschimbarea legislaţiei muncii", a spus Blemovici.
El a explicat că schimbarea rapidă a legislaţiei muncii, după cums-a întâmplat în cazul TVA, ar putea duce la reconsiderarea unordecizii investiţionale la nivel de grup. În prezent însă costurileforţei de muncă din industria locală sunt la un nivel mult mairedus decât în ţările vest-europene. Spre comparaţie, în Germaniacosturile cu forţa de muncă sunt de 11 ori mai mari decât înRomânia.
"Dar dacă creşterea salariilor pentru a fi în linie cu piaţa şi aputea menţine angajaţii depăşeşte productivitatea, atunci am puteaavea o problemă."
Efectul TVA de 24%
"Noi suntem în ipostaza în care suntem afectaţi mai puţin decreşterea TVA, aşa că nu va fi o problemă din punct de vedere albugetului. Trebuie să luăm însă în considerare toate aspectele", adeclarat Blemovici.
El a adăugat că producţia este realizată în cea mai mare parteutilizând materie primă de import, iar volumele sunt livrate lapreţuri negociate anterior în cadrul grupului. Astfel,recalculările de buget în funcţie de modificările economice localesunt reduse.
Pe de altă parte, managerul Schaeffler a apreciat că situaţiafinanciară a angajaţilor va fi influenţată în perioada următoare,fapt pentru care a decis ridicarea măsurii de îngheţare asalariilor, măsură adoptată în 2008. "Creşterea TVA înseamnă pentrufiecare dintre angajaţi o reducere reală a veniturilor. Amînlăturat şi măsura de îngheţare a salariilor, dar asta nu înseamnăcă vor creşte exponenţial."
Potrivit datelor furnizate de Schaeffler, salariul mediu net înfabrica din Braşov s-a redus de la 1.585 de lei în 2008 (430 deeuro) la 1.465 de lei în 2009 (345 de euro). Pentru 2010 salariulmediu net bugetat este de 1.825 de lei (424 de euro). Tot pentru2010 a fost bugetată creşterea efectivului salarial la 3.241 deoameni de la 2.874 de angajaţi în 2009.
Finalizarea investiţiilor
În 2010 proiectele de dezvoltare ale producătorului de rulmenţiajung la final, astfel că volumul investiţiilor se reduce la 13milioane de euro. Suma va fi utilizată pentru instalarea ultimelorutilaje în halele de producţie construite în ultimii ani, urmând săfie completat fluxul de producţie.
"Aici avem finalizate aproape toate investiţiile. Excepţie o facestaţia de transformare a curentului, în care investim aproape 5mil. euro. Ideal ar fi să o construiască furnizorul deelectricitate, pentru că este o investiţie care produce bani şi arfi amortizată în 3-4 ani", a spus Blemovici.
În 2008, perioadă de implementare a unor investiţii importante înextindere, Schaeffler a adus la Braşov 147 de milioane de euro careau fost direcţionaţi către construcţia de hale noi şi cătreachiziţia de utilaje pentru creşterea producţiei.
Planul investiţional a fost continuat apoi şi în 2009 prininvestiţii de 56 de milioane de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
