Alături de industrie, agricultura a fost sectorul economic al cărui succes a contribuit în mod semnificativ la creşterea economică de 3,5% înregistrată de România în anul 2013, cu afaceri de peste 18 miliarde de euro şi o contribuţie de 7% la Produsul Intern Brut.
Prognoza de creştere economică a României pentru 2013 a fost depăşită cu aproximativ 1,5 procente, în mare măsură datorită condiţiilor meteorologice favorabile creşterii din agricultură. Totuşi această creştere rămâne apă de ploaie pentru dezvoltarea sectorului agricol dacă nu depăşim logica sezonieră în favoarea unei abordări strategice în domeniul agriculturii.
O strategie serioasă de dezvoltare pe termen lung a sectorului agricol ar trebui să se bazeze pe asigurarea a două condiţii primordiale pentru fermierii din România, fie că sunt persoane fizice sau companii: accesul la surse de finanţare şi accesul la infrastructura fizică necesară desfăşurării activităţii, inclusiv prin dezvoltarea unui sistem integrat şi funcţional de irigaţii.
Sistemele de irigaţii – infrastructură necesară pentru dezvoltarea agriculturii pe termen lung
Până la sfârşitul anului 2010 costurile operaţionale ale livrării apei în sistemele de irigaţii au fost finanţate de către stat. După anul 2011, strategia investiţiilor în sectorul irigaţiilor a atribuit responsabilitatea asigurării unui sistem de irigaţii funcţional către fermieri. Acest transfer de responsabilitate a fost acompaniat de instrumente de finanţare (finanţare integrală sau co-finanţare) puse la dispoziţia fermierilor care doresc să beneficieze de irigaţii fie pe cont propriu, fie în asociaţii – cu mai multe şanse de reuşită şi mult mai eficient.
Astfel, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) fermierii pot accesa Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în vederea implementării sistemelor de irigaţii prin intermediul a două măsuri: Măsura 125, submăsura 125-a1 pentru „Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare” şi Măsura 121 pentru „Modernizarea exploataţiilor agricole”.
O evoluţie pozitivă a situaţiei sistemului de irigaţii se întrevede pentru perioada următoare. Dacă în PNDR 2007 – 2013 alocarea iniţială pentru infrastructura secundară de irigaţii a fost de 60 milioane de euro, pentru perioada 2014 – 2020 PNDR îşi propune reabilitarea acesteia şi extinderea suprafeţei irigate prin alocarea unei sume de 371 milioane de euro pentru Organizaţiie Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI-urile) care au preluat infrastructura secundară de irigaţii. De asemenea, în luna august 2013 Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a obţinut licenţa de furnizare a energiei electrice, valabilă pe o perioadă de 2 ani. În calitate de furnizor de energie electrică, ANIF va putea să cumpere energie electrică direct de la producători şi să o furnizeze către OUAI-uri, ceea ce ar putea duce la o scădere de preţ semnificativă.
Aceste evoluţii creează premizele unui cadru stimulativ pentru construirea unor sisteme de irigaţii locale, cu participarea fermierilor şi asociaţiilor de fermieri. Însă, implicarea statului în dezvoltarea proiectelor mari, de anvergură regională şi naţională este esenţială atât din punct de vedere financiar, cât, mai ales, din punct de vedere al motivaţiilor şi perspectivelor de natură strategică. Iar o soluţie în acest sens este dezvoltarea unor proiecte de irigaţii în parteneriat public privat (PPP).
PPP – o posibilă soluţie pentru dezvoltarea strategică a infrastructurii de irigaţii
Încă din anul 2011 Canalul Siret – Bărăgan a fost inclus pe lista proiectelor ce urmau să se deruleze potrivit regulilor acestui tip de parteneriat.
Există însă o neconcordanţă între prevederile ultimei variante a legii privind PPP (cea trimisă spre promulgare şi retrimisă în Parlament pentru reexaminare) şi modelul de business care ar caracteriza un proiect de construcţie al unui sistem de irigaţii. Potrivit acestei ultime variante a legii privind PPP, posibilitatea încheierii unui PPP se aplică exclusiv proiectelor în cazul cărora veniturile care urmează să fie obţinute din utilizarea bunului/bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul proiectului sunt generate, în totalitate sau în majoritate, prin plăţi efectuate de către partenerul public sau de către alte entităţi publice în beneficiul partenerului public. Cu alte cuvinte, PPP nu se aplică proiectelor în care totalitatea sau majoritatea veniturilor sunt obţinute din încasarea de tarife colectate de la utilizatorii bunului/bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul proiectului, cum este cazul proiectelor de irigaţii.
Varianta finală a legii care ar urma să fie retransmisă spre promulgare sau normele metodologice ale acesteia ar trebui să clarifice dacă proiectele care sunt eficiente din punct de vedere economic, în sensul că majoritatea veniturilor ar putea fi obţinute de la utilizatorii finali ai lucrării (spre exemplu din taxele de utilizarea apei pentru irigaţii, din eventuale taxe încasate de la proprietarii de mijloace de transport de marfă pe apă) pot face obiectul noii legi în cazul în care tariful de utilizare perceput utilizatorilor finali ar fi colectat de partenerul public. Soluţia ar fi ca tariful colectat să fie distribuit mai departe către partenerul privat astfel încât să fie respectată cerinţa ca veniturile proiectului să fie „generate, în totalitate sau în majoritate, prin plăţi efectuate de către partenerul public sau de către alte entităţi publice în beneficiul partenerului public”. În acest context, menţionăm că potrivit art. 56 şi următoarele din Legea nr. 138/2004 a îmbunătăţirilor funciare, Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare este autoritatea publică care încasează de la beneficiari tariful pentru de utilizarea apei pentru irigaţii.
În consecinţă, deşi guvernul îşi doreşte dezvoltarea sistemului de irigaţii inclusiv prin proiecte tip PPP prin noua lege, în forma ei actuală, în lipsa clarificărilor menţionate mai sus, acest lucru va fi destul de greu de îndeplinit, în special pentru proiecte mari de tipul canalului Siret – Bărăgan.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
