Deşi cifrele ar părea dovada unei birocraţii excesive care ar putea reprezenta o piedică pentru investitori, în realitate situaţia din România este cu mult mai bună decât media europeană. Dacă la acest lucru se adaugă faptul că în Dobrogea bate unul dintre cele mai puternice vânturi din Europa, iar sistemul de subvenţii pentru acest tip de energie care ar putea intra în vigoare chiar de luna aceasta este generos comparativ cu alte scheme aplicate de state membre ale UE, atracţia investitorilor pentru "morile de vânt" devine explicabilă.
85 de avize şi 3 ani de drumuri
"În prezent, investitorii în energie eoliană din România sunt obligaţi să obţină circa 85 de avize şi autorizaţii, în scopul de a iniţia şi implementa un proiect.
Această birocraţie excesivă, precum şi perioadele lungi de răspuns ale autorităţilor locale implică un interval de 2-3 ani pentru a trece de la faza de iniţiere a unui proiect la implementare", se arată în studiul citat.
Deşi situaţia pare descurajantă pentru un investitor străin, statisticile europene arată că de fapt lucrurile stau mai bine în România decât în multe alte state membre, birocraţia de aici fiind sub media UE.
"Conform Asociaţiei Europene pentru Energie Eoliană, în ceea ce priveşte durata medie totală între depunerea unei cereri pentru autorizaţie de construire şi conectarea la reţea, România pare să fie fruntaşă cu un timp mediu de procesare în jurul a 32 de luni, în comparaţie cu media UE de 54,8 luni.
În consecinţă, România este printre fruntaşii din acest domeniu, alături de Belgia, Marea Britanie, Italia, Franţa şi Danemarca. Ţările clasate pe ultimele două locuri sunt Spania şi Portugalia, care depăşesc media UE cu 16 şi respectiv 21 de luni", se mai arată în studiul realizat de TPA Horwath şi avocaţii de la Schoenherr.
Teoria ghişeului unic, nepopulară peste tot
Acesta nu este însă singurul criteriu care arată că deşi traseul aprobărilor este destul de lung, situaţia din România este mai bună faţă de alte state europene.
"Un alt criteriu de comparaţie este numărul de funcţionari publici a căror implicare este necesară pentru a pune în aplicare o investiţie. În medie, în cele 27 de state membre ale UE sunt implicaţi 18 funcţionari, ceea ce indică faptul că metoda "un singur ghişeu" nu este excesiv de populară în sectorul energiei regenerabile. Chiar şi ţările cele mai prietenoase cu industria energiei eoliene, precum Danemarca, Olanda şi Spania, care oferă cele mai mici valori în acest sens (respectiv 5, 6 şi 10 funcţionari), sunt încă departe de acest concept. În acest sens, România se află într-o situaţie mai bună decât media UE, un investitor având contact direct sau indirect cu o medie de 13 funcţionari", se mai arată în studiul citat.
Astfel, ţinând cont şi de toate celelalte avantaje locale, România a devenit în ultimii ani una dintre cele mai promiţătoare pieţe în ceea ce priveşte dezvoltarea energiei regenerabile şi în special cea eoliană.
Interes pe măsura condiţiilor
"Cu siguranţă, în anii ce vor urma România are şanse reale de a deveni unul dintre principalii utilizatori din Europa ai unei astfel de energii regenerabile.
La finalul anului 2010 capacitatea staţiilor de energie eoliană crescuse la 462 MW, fiind de 33 de ori mai mare faţă de cea a sfârşitului anului 2009, când România avea instalată o capacitate eoliană de 14 MW.
Prin urmare, România înregistrează una dintre cele mai rapide creşteri în cadrul UE în acest domeniu. La sfârşitul primului semestru din 2011 erau operaţionali 570 MW şi se preconizează ca până la finele anului 2011 puterea energetică eoliană să atingă 1.000 MW", se mai arată în studiu. Practic, la finele lui 2011 România ar putea avea parcuri eoliene funcţionale cu o capacitate mai mare decât cea instalată a unui reactor nuclear de la Cernavodă.
Comunele cu cele mai mari parcuri eoliene
Cele mai mari parcuri eoliene funcţionale în acest moment au fost realizate de CEZ (Cehia) în comuna dobrogeană Fântânele, Enel (Italia), tot în localităţi dobrogene, şi Energias de Portugal, care are parcuri operaţionale la Peştera şi Cernavodă. Verbund (Austria), Iberdrola (Spania) sau E.ON sunt doar câteva dintre numele care completează
lista de investitori interesaţi de vânt în România.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
