Caută doar în titlu
Companii

Pe agendă sunt fondurile UE, industrializarea producţiei, ultimele evoluţii din tehnologie, piaţa laptelui sau a cerealelor

Noul program de fonduri europene, transformarea materiei brute în produs finit prin industrializare, cele mai re­cen­te evoluţii de pe piaţa laptelui, a cerea­lelor şi a seminţelor oleaginoase sau direcţia de dezvoltare a investiţiilor făcute de fermieri în tehnică agricolă sunt printre cele mai fierbinţi subiecte de dezbatere ale conferinţei ZF Agrobusiness „Agricultura intră în febra banilor europeni“.

Evenimentul, organizat de Ziarul Financiar, are loc luni, 25 mai, în Bucureşti la World Trade Center, în par­te­neriat cu compania de consultanţă fiscală PwC şi retailerul Carrefour.

Ziarul Financiar aduce la aceeaşi masă a discuţiilor oa­menii care mişcă agrobusinessul românesc: ofi­cia­li­tă­ţi, bancheri, antreprenori din agroindustrie, fermieri sau consultanţi. Agricultorii aşteaptă ultimele nouăţi în privinţa Pro­gramului Naţional de Dezvoltare Rurală, pachetul finan­ciar ce va trimite 8 miliarde de euro în fermele româneşti până în 2020.

Dezbaterea pe marginea noului program de finanţare va oferi răspunsuri în privinţa jucătorilor elibigili pentru bani europeni, calendarul deschiderilor liniilor de finanţare, dar şi care sunt principalele schimbări faţă de pachetul financiar precedent.

Miza programului este atât creşterea producti­vi­tăţii din ferme, cât şi conectarea exploataţiilor la flu­xurile de apro­vizionare din industria alimentară şi la cele de dis­tri­buţie care se încheie pe rafturile ma­ga­zi­ne­lor din re­tail.

Dacă fondurile europene oferă pârghii pentru dez­vol­tare, apartenenţa la piaţa comună oferă şi provocări fer­mierilor români. Liberalizarea pieţei comunitare a lap­telui de la 1 aprilie are potenţialul de a trimite în corzi afacerile crescătorilor locali de animale în con­di­ţiile în care competiţia europeană este feroce. Deja în piaţă se văd primele simptome ale noii pa­ra­digme din piaţa laptelui, iar antreprenorii cu animale acuză volatilitatea preţurilor şi lipsa de predictibilitate.

Deşi au afaceri mai stabile, producătorii de cereale şi seminţe oleaginoase nu sunt nici ei protejaţi în noul sezon 2015/2016 ce va începe într-o lună şi jumătate. Noul exerciţiu comercial se anunţă unul de volum, dar numai o parte din fermieri vor reuşi să reziste în jocul nervilor şi să vândă în punctele de maxim de creştere a preţurilor. Situaţia tensionată din estul Ucrainei şi o posibilă secetă în vară au potenţialul de a da peste cap toate calculele.

Rezultatele financiare din producţie determină aproape în totalitate apetitul pentru investiţii din ferme. Terenurile şi tehnologia rămân cele mai de preţ active şi se află, de asemenea, pe agenda dezbaterilor evenimentului organizat de Ziarul Financiar.

Agricultura este o piaţă de aproximativ 20.000 de companii şi cu o producţie totală de 17 miliarde de euro anul trecut.

 

Cele mai importante declaraţii făcute de participanţii la evenimentul ZF Agrobusiness din luna aprilie a anului trecut

Daniel Constantin, ministrul agriculturii

Fondurile europene nu vin pur şi simplu în România. Am învăţat destul de greu cum să atragem şi aceste fonduri.

Importurile sunt o realitate şi trebuie contracarată cu toate politicile pentru că riscăm să avem importuri mai mari în 2015. Se va liberaliza piaţa laptelui şi ţări ca Polonia sau Danemarca pot produce mai mult şi laptele respectiv, mai ieftin, poate ajunge şi în România.
 

Radu Graţian Gheţea, preşedinte CEC Bank

Am dat 87.000 de credite pentru agricultura de subzistenţă acelor beneficiari de subvenţii şi 22.000 de credite pentru cei cu fonduri europene.

Avem o expunere de 18-20% pe creditele din agricultură, creditele neperformante la această oră sunt mult mai reduse decât în alte domenii.
 

Septimiu Stoica, preşedintele Bursei Române de Mărfuri

O bursă agricolă e funcţională în România, în cadrul BRM. Au avut loc în acest an şi primele tranzacţii consistente.

S-au tranzacţionat în februarie aproape 100.000 tone. Au participat mai mult de 60 de agenţi bursieri. Sistemul de cotaţii pe care l-am imaginat funcţionează de trei luni de zile.
 

Veronica Toncea, director general FGCR-IFN

Faţă de 2009, creditul în agricultură a crescut cu 49%.

La ora actuală avem 16.000 de beneficiari în sold. Cea mai mare pondere dintre bănci o are CEC Bank. Ca expunere, avem aproape 700 milioane de euro şi peste 2050 beneficiari ai Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.
 

Nicolae Sofone, preşedintele Cooperativei Agricole Dobrogea Sud

Se vorbeşte de asociere, se dau bani, dar nu sunt măsuri concrete legislative pentru încurajarea asocierii. Lumea la sate e îmbătrânită, tinerii sunt puţini.

Dacă în 2010 cumpăram 3.000 de tone de îngrăşăminte, anul trecut am cumpărat 6.000 de tone.
 

Mihai Csabai, manager trading division al RodBun Grup

Calitatea grâului a devenit din ce în ce mai bună în ultimii ani, dar fermierul dacă ar şti ce produs are, ar putea vinde acest produs în condiţii cât mai bune.

Dacă mă uit în ce ţări se duce grâul românesc, trebuie să spun că gradul de calitate al grâului nu este suficient de ridicat pentru a vedea un comerciant din România la o licitaţie în Iran, Nigeria sau alte astfelde pieţe.
 

Simona Chirică, partener al casei de avocatura Schoenherr

Procedurile pentru vânzarea pe piaţa liberă durează 44 de zile, în condiţiile în care nicio autoritate nu întârzie nicio zi.

Persoana străină care vrea să dobândească terenuri agricole în extravilan trebuie să facă dovada îndeplinirii condiţiilor de reciprocitate în statul din care vine.
 

Mihai Aniţa, partner, lider servicii de audit pentru antreprenori, PwC România

Pentru toate cheltuielile de cercetare şi dezvoltare, companiile din agricultură pot beneficia de un bonus de 50% din calculul impozitului pe profit.

Există posibilitatea de a face holding în România şi vine cu foarte multe facilităţi fiscale, referitoare la câştiguri de capital, care pot fi folosite ca surse de finanţare.
 

Ovidiu Maior, Azomureş

Am ajuns acum la un produs pe care îl livrăm 60-65% pe piaţa internă. S-a ajuns aici şi pentru că brandul a fost foarte puternic pe piaţa internă.

Am constatat din estimările noastre pe anul trecut că a crescut şi cantitatea de îngrăşăminte pe hectar, în special în zona de vest. Media a ajuns la 250 kg pe hectar, faţă de 600 kg în ţările din vest.
 

Nicolae Popa, director general adjunct implementare tehnică, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

Foarte mulţi beneficiari nu au reuşit să îşi asigure cofinanţarea, pentru că nu au ajuns la înţelegeri cu băncile, motiv pentru care am ajuns la rezilieri în sumă totală de aproximativ 500 mil. lei. Aceşti bani vor fi realocaţi altor direcţii.

Vom avea 150 mil. euro pentru fermele de familie. Ele vor primi până la 125.000 euro per fermă.
 

Cristina Constantinescu, şef serviciu în cadrul Direcţiei metodologie, monitorizare, raportare şi relaţii instituţionale, APIA

În perioada 2007-2013, anual au fost plătiţi cam un milion de fermieri. În afară de această schemă, mai sunt restituţiile la export şi ajutoarele pentru zonele defavorizate.

Până în 2020 vom ajunge la o alocare de aproape 2 mld. euro pe an şi un cuantum de până la 196 euro pe hectar.
 

Liviu Drăgan, CEO al TotalSoft

Nu aş fi crezut că există un astfel de apetit pentru informaţii şi urmărirea profitabilităţii şi a contractelor de arendă prin intermediul suprafeţelor cadastrale.

Agricultorii merg cu tablete în ferme şi îşi pun culturile urmărind succesiunea culturilor, costurile şi transferurile costurilor în caz de calamitate, ciclurile de însămânţare şi alte lucruri, în detaliu.

Companii - care are si subcategorii
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.